De la Hegel la Nietzsche

Hegel şi Nietzsche constituie cei doi termeni finali între care evoluează evenimentele propriu-zise ale istoriei spiritului german în secolul al XIX-lea. Dar pentru că opera lui Hegel a fost privită de obicei ca o culme strălucită a sistemului idealismului, iar din scrierile lui Nietzsche s-au extras aleatoriu porţiuni pentru o utilizare oportunistă, se impune o anumită prudenţă în privinţa fiecăruia dintre ei. În opoziţie cu acea formă academic rigidă pe care obişnuiesc să i-o dea sistemului hegelian cunoscătorii acestuia, dar şi cu falsificarea populară a scrierilor lui Nietzsche de către veneratorii lui, ţelul studiilor ce urmează este acela de a evoca veridic epoca de la Hegel până la Nietzsche şi de a „transcrie” astfel istoria filosofică a secolului al XIX-lea în orizontul prezentului. A transcrie istoria nu înseamnă, însă, a falsifica puterea irevocabilă a celor petrecute o dată pentru totdeauna, pentru a le spori vitalitatea sacrificând adevărul, ci înseamnă a da satisfacţie acelei realităţi biografice potrivit căreia pomul e cunoscut după roadele lui, iar în fiu recunoaştem tatăl. Căci abia secolul al XX-lea a explicat şi a făcut explicabile evenimentele propriu-zise ale secolului al XIX-lea. Karl Löwith (1897-1973), filosof german. A studiat biologia şi filosofia la universităţile din Freiburg şi Marburg. După un stagiu de cercetare la Roma (1935-1936), a predat în Japonia, la Universitatea Tōhoku din Sedai (1936-1941). În 1941 s-a mutat în Statele Unite ale Americii, ţinând cursuri, seminarii şi conferinţe la diferite instituţii de învăţământ superior, printre care New School for Social Research din New York (1948-1952). După 1952 a revenit în Europa ca profesor la Universitatea din Heidelberg. Operele sale complete au fost publicate în 9 volume (1981-1988). Lucrări principale: Nietzsches Philosophie der ewigen Wiederkehr des Gleichen [Filosofia lui Nietzsche a eternei reîntoarceri a aceluiaşi] (1935), Von Hegel bis Nietzsche. Der revolutionäre Bruch im Denken des neunzehnten Jahrhunderts [ed. rom.: De la Hegel la Nietzsche. Ruptura revoluţionară în gândirea secolului al nouăsprezecelea, Editura Tact, Cluj, 2013] (1939), Meaning in history. The theological implications of the philosophy of histoy [ed. rom.: Istorie şi mântuire. Implicaţiile teologice ale filosofiei istoriei, Editura Tact, Cluj, 2010] (1949).