Coranul

Coranul, biblia Islamului, astazi este tradus in toate limbile culte europene. Acest fapt m-a determinat si pe mine sa intocmesc o traducere romaneasca, pentru ca sa adaug astfel o piatra la edificarea literaturii lumii, care, in timpul mai nou, incepe sa devina si proprietatea literaturii romanesti. Inainte de toate, voiesc sa fac cunoscut onoratului cititor in cefei am purces la alcatuirea scrierii de fata. Ca baza la traducere mi-a servit editia lui C. Fluegel. Am avut inaintea mea si trei traduceri germane, si anume cele efectuate de Boysen, Ullmann si Henning. Traducerea lui Boysen este o parafraza foarte indepartata de originalul arab, totusi reproduce bine cuprinsul acestuia si de aceea adeseori este de folos drept comentariu. Ullmann se afla ceva mai aproape de original, totusi inca este parafrastic, pe cand cel mai aproape de original e Henning, a carui traducere este cea mai de folos, desi contine unele scaderi, cauzate prin nebagarea de seama a autorului. Cea mai mare silinta mi-am dat-o sa ma apropii cat se poate de mult de originalul arab. Am pus pret mare pe o reproducere cat se poate de exacta a textului arab si nu m-am sfiit sa imit dupa putinta si dictiunea araba, atat cat o permite firea limbii romanesti. Asa este traducerea mea mai aproape de original, decat traducerea lui Henning, mai cu seama ca am evitat toate greselile acestuia. Aici trebuie sa subliniez ca aceasta traducere este cu totul a mea si numai a mea. Daca n-am tinut cont de rima originalului, aceasta nu mi-o va lua nimeni in nume de rau, mai cu seama cunoscatorul in cauza, care stie cape zeci de pagini versetele se incheie tot cu aceeasi rima, ceea ce in limba romana ar fi cu totul imposibil. Acestea le-am luat in parte de la Boysen, in parte de la Ullmann, de la Henning, sau de la Noldeke (vezi mai jos), sau le-am alcatuit eu insumi, sau le-am transcris de pe aiurea, fara sa-mi pot aduce aminte de unde le-am luat. Cu privire la Introducere, de observat ca nu-mi arog nici o pretentie la originalitate.