In 26 iulie 1864, manat de un vant puternic din nord-est, un admirabil si aratos iaht gonea cu toata viteza pe crestele inspumate din Canalul Nordului. Pavilionul Angliei flutura pe catargul de la pupa, iar in varful catargului principal, un fanion albastru, care purta initialele EG., brodate in aur si impodobite cu o coroana ducala. Iahtul se numea Duncan si apartinea lordului Glenarvan, unul dintre cei saisprezece pain' scotieni ai Camerei Lorzilor si membrul cel mai distins al ,,Royal-Thames-Yacht-Club", atat de faimos in tot Regatul Unit. Lordul Edward Glenarvan se afla la bord, insotit de tanara lui sotie, lady Helena, si unul dintre verii sai, maiorul Mac Nabbs. Vasul Duncan, de curand construit, isi facea proba de navi- gare la cateva mile in afara golfului Clyde si se intorcea acum la Glasgow; insula Arran aparuse deja la orizmt, cand matelotul de veghe semnala un peste urias, care se zbenguia facand salturi in dara vasului. Capitanul ijohn Mangles il anunta pe data pe lordul Edward cu privire la aceasta aparitie. Glenarvan urca pe duneta impreuna cu maiorul Mac Nabbs si il intreba pe capitan ce parere avea despre acel animal. Inaltimea-voastra, raspunse John Mangles, cred ca este un rechin de talie mare. Un rechin pe meleagurile acestea! exclama Glenarvan.
Cărți,multe cărți.
