Maestrul si margareta

In decursul celor 51 de ani de lecturi multiple, Maestrul si Margareta a devenit obiect cu contondenta politica, antidemo-cratica, roman al plangerii celor care au luptat pentru libertatea de a spune si de a iubi, text al unui procuror intransigent cu nevolnicia umana. E suficient sa rememoram impliniri cinematografice recente, precum cea a lui Rinat Timerka?ev (2013), a lui Giovanni Brancale (2008) si a lui Charlotte Walig?ra (2017); e suficient sa ne imaginam ce va reusi Alexander Golberg Jero, care la inceputul lunii decembrie 2017 anunta ca lucreaza la o versiune cinematografica pentru computer a romanului. El declara ca a fost inspirat de Catherine Zeta Jones pentru Margareta si de Donald Trump pentru Pilat din Pont, respectiv de propria fizionomie pentru Woland. Maestrul si Margareta pare un palimpsest a carui reutilizare se bazeaza pe capacitatea noastra de a scrie aceeasi poveste cu un nou tip de participare la emotia interpretarii.