„Când am început să scriem Codexul de aur, în urmă cu trei ani, aveam o singură certitudine, și anume că întotdeauna mai este ceva de spus despre orice.Originalitatea consta tocmai în concepția de perfuzii contra uitării și mai ales contra otrăvurilor injectate in țesuturile neamului nostru, în toți anii care au trecut de la plecarea lor, și care sau înmulțit în ultima vreme. După un secol, depunem mărturie prin această radiografiere a momentului atât de înălțător al medicinei românești, că sângele colegilor noștri nu s-a risipit în zadar.Au murit cu bolnavii în brațe și nu putem săi uităm sau săi așezăm în umbră,căci umbra aceasta ne face să nu mai vedem sângele pe care pășim.“ Autorii
Cărți,multe cărți.
