Cand corpul spune nu. Costul stresului ascuns Nu exista oameni care sa nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI-lea ne-a facut pe toti sa simtim macar de cateva ori in viata ca am ajuns la capatul puterilor, determinandu-ne sa luam masuri urgente ca sa restabilim echilibrul. Dupa cateva decenii de cariera medicala de exceptie, in care a urmarit legatura dintre stres si boala, Gabor Mate a strans laolalta povestile pacientilor sai, le-a confruntat cu cele mai recente studii clinice si a dezvaluit consecintele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea sa este un semnal de alarma si o pledoarie pentru medicina biopsihosociala, una dintre cele mai bune cai prin care ne putem elibera de aceasta cumplita afectiune a epocii noastre. Traducere din limba engleza de Adriana Ionescu. Fragment din cartea "Cand corpul spune nu" de Gabor Mate: "In urma muncii de pionierat a lui Alzheimer, stim acum ca dementa nu este o parte inexorabila a imbatranirii, ci reprezinta intotdeauna o boala. Au fost vehiculate diverse teorii pentru a explica aparitia bolii, dar pana in prezent niciuna nu a fost convingatoare. Cu cativa ani in urma, s-a constatat ca un creier afectat de Alzheimer contine niveluri mai ridicate de aluminiu decat cele normale. Asta i-a facut pe multi oameni sa isi arunce ustensilele de aluminiu in speranta ca vor tine boala la distanta. Abia mai tarziu s-a recunoscut ca prezenta acestui metal in creier e o consecinta a procesului degenerativ, nu cauza acestuia. Si, mai interesant, fibrile si alte formatiuni specifice au fost gasite in creierul oamenilor care, in timpul vietii, nu prezentasera niciun semn de suferinta. (Sa ne amintim ca am vazut constatari similare pentru prezenta celulelor canceroase in sanii femeilor care nu au avut malignitate clinica sau in prostatele barbatilor care mureau sanatosi la batranete.) Un exemplu elocvent a reiesit din studiul recent incheiat pe calugaritele cu boala Alzheimer. "Sora Mary, standardul de aur pentru studiul Nun, a fost o femeie remarcabila, care a avut punctaje mari la testul cognitiv inainte de moartea ei la varsta de 101 de ani. Mai remarcabil este faptul ca si-a mentinut aceste performante, in ciuda faptului ca avusese numeroase gheme neurofibrilare si placi senile, leziunile clasice ale bolii Alzheimer." Un consens stiintific international care castiga teren constant indica boala Alzheimer ca una dintre bolile din spectrul autoimunitar, impreuna cu scleroza multipla, astmul, artrita reumatoida, colita ulcerativa si multe altele. Din nou, acestea sunt boli in care sistemul imunitar al organismului se intoarce impotriva sa. In cazul tuturor acestor boli autoimune, se estompeaza granita dintre ceea ce este propriu organismului si ceea ce nu ii apartine - materia ina care trebuie atacata. "Agresiune autoimuna" este modul in care cercetatorii rusi au caracterizat recent procesul patologic in boala Alzheimer. Medicii canadieni au constatat o incidenta mai mare a celorlalte boli autoimune la familiile pacientilor Alzheimer, sugerand o predispozitie comuna. Inflamarea tesutului cerebral in Alzheimer - numita inflamm-aging de catre un grup de oameni de stiinta italieni - a fost incetinita cu succes de aceleasi medicamente antiinflamatoare utilizate in tratarea artritei. Cercetatorii spanioli au gasit componente ale sistemului imunitar, inclusiv celule imune specializate si substante chimice, in tesutul cerebral al pacientilor afectati. Oamenii de stiinta au identificat anticorpi anticerebrali unici fabricati de sistemul imunitar confuz."
Cărți,multe cărți.
