De cand a aparut prima mea carte, cu toata saracia ei aparenta, a avut darul sa starneasca rautatea unor oameni, a caror atentie eu n-am dorit-o nicicand. S-a napustit asupra mea o multime de asa-zisi mestesugari ai condeiului, cautand sa loveasca in mine cu toata puterea de care dispun.
Nu inteleg pentru ce...
N-am jinduit la masa nimanui. N-am cerut ajutorul niciunuia dintre acesti oameni si nu m-am gandit niciodata ca pot fi scriitor, alaturi de ei. Am dorit si am visat o mana prieteneasca, dar ei m-au injurat ca pe cel din urma raufacator. Am tacut. Au lovit in mine si in editura care nu si-a facut decat datoria, satisfacand cititorii. Oare suntem noi vinovati pentru ca cititorii ne-au urmat cu sinceritate, cu zecile de mii?
Cărți,multe cărți.
