Lucrarea de față își propune să abordeze cât mai concis o problemă de maxim interes pentru omul contemporan: alimentația. Este inedit faptul că alimentația prezentată este explicată prin prisma practicii yoga. „O alimentație inteligentă nu poate fi concepută decât în absența cărnii și a produselor din carne, a tutunului, alcoolului și cafelei.” Omul obișnuit cataloghează, de cele mai multe ori, drept fanatică sau sectantă o persoană care nu consumă carne, care nu bea și nu fumează. Cu toate că nu poate defini ce înțelege prin aceste cuvinte, le folosește gândindu-se că majoritatea celor din jur duc o viață asemănătoare cu a lui. Renunțarea treptată la consumul de carne. Un vechi principiu al înțelepciunii yoghine spune că cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorată în ființa noastră nu este să-i smulgi fulgerător rădăcina, ci mai degrabă să plantezi, să cultivi și să hrănești un obicei bun, opus celui vechi și să acorzi noii obișnuințe grijă, dragoste și atenția pe care le-ai arăta cultivării unei minunate flori albe de lotus. „În India, întreaga hrană este dedicată și preparată mai întâi pentru Dumnezeu, niciodată pentru propria persoană sau pentru cei din jur, așa cum obișnuiesc occidentalii. O astfel de atitudine subliniază de fapt modul de preparare, cât și cel de consumare a hranei la hinduși. Gătitul este înțeles ca un serviciu adus spiritualității și este făptuit în ideea că tot ceea ce va fi preparat urmează să fie oferit Divinului. În marea operă epică hindusă Mahabharata, se spune că nimeni nu ar trebui să-și pregătească mâncarea pentru el însuși, ci doar pentru Dumnezeu.”
Cărți,multe cărți.
