Ion Dumitrescu realizeaza prin liedurile sale aromanesti nu numai un raspuns cultural romanesc — omagiu latinitatli comune dar si o prima incercare de fixare in coordonate europene a unei culturi arhaice regionale, balcanice, melodica aromana beneficiind de cuceririle limbajului muzical modern. Interpretand aceste lieduri pe taramurile de odinioara ale aromanilor, in Albania, am intalnit lacrimile de emotie si multumire ale unui compozitor albanez contemporan, Toma Gaqi, care a auzit in muzica lui Ion Dumitrescu ecourile copilariei sale din Korca, orasul care i-a leganat, impreuna cu graiul aroman necunoscut albanezilor, primele perceptii muzicale. Clasic al muzicii romanesti, personalitate culturala de referinta de la mijlocul veacului XX, compozitor, pro fesor, dirijor, muzicolog, scriitor, Ion Dumitrescu (1913-1996) a fost un reprezentant stralucit al artei nationale. „Majoritatea creatilior lui Ion Dumitrescu au devenit deja pagini de antologie sonora a muzicii contemporane romanesti, lucrari ca Suita a III-a pentru orchestra (dirijata in prima auditie de George Enescu), Preludiul simfonic, Concertul pentru orchestra de coarde, Simfonietta, suita din muzica de film „Muntele Retezat" inscriindu-se deja in circuitul artei universale." Prin aceste lieduri, Ion Dumitrescu s-a autodefinit încă din tinereţe ca un compozitor român de o consistenţă clasică, crez urmărit în evoluţia sa ulterioară, realizând un lucru singular în muzica românească — un răspuns cultural dat unei civilizaţii arhaice înrudite cu a României, cea a aromânilor macedoneni (din care ar fi putut să şi descindă prin străbuni). Publicarea lor târzie, ca o reabilitare a unei literaturi de sertar (în manuscris, un creion suplimentar înlocuieşte cuvântul „preot" cu „vecin"!), completează deodată două spaţii culturale din perimetrul balcanic, cel român şi cel macedoromân, cu o realizare nobilă şi necesară. dr. Camelia Pavlenco Bucureşti, 26 mai 2014 .
Cărți,multe cărți.
