Portretul lui Napoleon este creionat de Octave Aubry, distins membru al Academiei franceze, prin gesturile, actiunile si cuvintele sale, toate izvorate dintr-o minutioasa si serioasa documentare, bazata pe sursele cele mai demne de incredere. Meritul cel mai mare al autorului este acela de a ni-l aduce in fata ochilor pe un om de exceptie, care isi depaseste conditia sa initiala modesta urcand pe treptele gloriei pana la pozitia cea mai inalta pe care o poate ocupa cineva intr-un stat, prin tenacitate, inteligenta si lupta asidua. Napoleon marturiseste ca pentru el politica este ceea ce este pentru un artist arta sa, iar pentru un pictor panza. In viata sa personala, Napoleon are trei mari iubiri, in care investeste multa incredere si pasiune, potrivit firii sale patimase, navalnice. De prima sotie, Josephine, este pur si simplu fascinat, atras in mod irezistibil, cu toate ca ea il inseala inca de la bun inceput fara rusine, nu-l iubeste catusi de putin, nu-l intelege deloc - si nici nu-l va intelege vreodata - si nu cauta decat sa-si vada propriile ei interese. Pe contesa poloneza Maria Walewska, o numeste multa vreme "sotia sa poloneza", desi nu s-a casatorit cu ea vreodata, iar de cea de-a doua sotie a sa, Maria Louisa se ataseaza nespus, desi au un mariaj din interese de stat. Maria Louisa este cea care ii daruieste si urmasul mult asteptat. Cartea prezinta o cronica completa, captivanta, cu aparenta unui roman picaresc de aventuri, a vietii publice si intime a lui Napoleon, pornind de la inceputul modest al carierei sale pana la exilul pe insula Elba.
Cărți,multe cărți.
