O „structură elementară a comunicării“ este reprezentată în acest mod: sursă – transmițător – semnal – canal – receptor – mesaj – destinatar. La această suită se adaugă zgomotul care poate interveni pe canalul de comunicare și codul definit ca „artificiul care asigură producerea unui mesaj capabil să solicite un anumit răspuns“. Scopul acestei instalații este acela de a transmite un mesaj de la un emițător la un receptor. Transportul mesajului este asigurat de un canal, de un vehicul, și nu poate fi transmis decât în prezența unor reguli convenite între părți și numite cod. Codul este protocolul pe baza căruia se efectuează comunicarea, stabilind modul în care semnalul este convertit în mesaj. Potrivit autorului, rescrierea codului este un proces permanent în arhitectură; straturile suprapuse de înțelesuri fac mesajul derutant căci nu ne putem încrede în codul valabil astăzi, iar cele vechi sunt, de multe ori, uitate sau insuficient cunoscute. „Arhitectura este ca o mare pe care plutesc sticlele cu mesaje lansate de naufragiați disperați. Pe unele nu le reperăm, iar în altele a pătruns apa și a șters textul”.
Cărți,multe cărți.
