Despre Domnii ce au stapanit aceste tari, despre luptele, tratatele si nenorocirile lor, s-a vorbit destul, si bine si, mai ales, rau. Viata intregii tari se cuprinde in faptele lor, care s-au facut in numele ei. Dimpotriva, o uitare nedreapta a acoperit totdeauna, ca o buruiana de parasire, mormintele Doamnelor, ce au stat alaturi de sotii lor, in mijlocul furtunilor unui trai asa de zbuciumat, incat abia ni-l putem infatisa astazi. Figurile viteze, figurile dureroase, figurile binefacatoare si sfinte, modestele figuri blande se impartasesc de aceiasi nepasare din partea scriitorilor. Si ca si Doamnele, sunt date uitarii Domnitele, a caror copilarie si tinerete a trecut mai totdeauna printr-un lung sir de pribegii si rataciri si pe care nunta le-a stramutat in locuri foarte departate de noi, de unde adesea n-au mai venit niciodata sa-si vada parintii si tara. Despre Doamnele noastre se poate vorbi din doua puncte de vedere: intai din cel al originii lor si apoi din acela, nu mai putin
Cărți,multe cărți.
