Tranzitie, sacrificii, asteptari, redresari. Per ansamblu, progres. Al cui? Al tuturor, chiar daca pe nivele diferite. Cu siguranta, in primul rand al celor care se aflau in gara atunci cand a pornit din nou ?trenul istoriei?, asa cum plastic se exprima Silviu Brucan la scurt timp dupa revolutia din 1989. Cat de mult seamana metanaratiunea clasica a tranzitiei postcomuniste inspre societatea de piata cu metanaratiunea national-comunista a tranzitiei, jalonata la randul ei de sacrificii, reculuri si expectante neimplinite, pentru elita politica, si in acelasi timp neimpartasite, de catre populatie ? inspre societatea socialista multilateral dezvoltata?