Am fost crescut si educat in spiritul invataturii marxiste care promova dreptatea si echitatea, iar Ceausescu interpreta acesti termeni mentinand raporturi fixe de apoximativ 5: 1 intre salariile maxime si cele minime, raporturi considerate normale sau echitabile de catre cei care le promovau, dar si de catre marea masa a populatiei. Cu toate ca Ceausescu nu prea agrea intelectualii, el considerandu-se fiu al clasei muncitoare si reprezentant al acesteia, nu s-a intamplat niciodata, sub conducerea sa, ca femeile de serviciu sau portarii, indiferent de sectorul in care lucrau, sa incaseze salarii mai mari decat dascalii sau decat medicii. Prin urmare, ceea ce s-a intamplat la noi dupa 1989 cu veniturile oamenilor mi se parea aproape cu neputinta sau in orice caz de domeniul absurdului; si aceasta in conditiile in care eu nu eram totusi de acord cu politica lui Ceausescu in domeniul salariilor, deoarece consideram raporturile stabilite de el exagerat de rigide, mult prea limitative si to