Autoarea povesteşte experienţele trăite pe parcursul ultimilor 38 de ani, cele mai multe dintre ele în domeniul spiritual — percepţii extrasenzoriale şi comunicări cu lumea nevăzută, revelaţii şi contacte cu totul deosebite — care i-au schimbat total convingerile. Cea mai importantă descoperire a fost că frica ancestrală de moarte a omului n-are suport. Moartea reprezintă de fapt o descătuşare a spiritului uman. Frica de moarte ar trebui înlocuită cu speranţă şi cu bucuria de a fi spirite eterne şi libere. Speranța și optimismul sunt atributele acestei cărți autobiografice, adevărată confesiune de credință, ce relatează cu sinceritate și emoție o perioadă de aproape 40 de ani de viață marcată cu precădere de drame și de tragedii greu de depășit. Un fir epic încărcat de romantism și nu lipsit de umor, care străbate întreaga carte, dă un plus de atractivitate povestirii. Toate acestea constituie însă pretextul abordării tematicii principale a cărții: căutarea adevărului, a căii de evoluție spirituală a omului și a răspunsurilor asupra ideii de moarte. Autoarea aduce dovezi din propria viață că moartea nu există, ea reprezintă doar un cumul amplificat al fricilor noastre interioare. Prin moarte, sufletul (viața) se eliberează de constrângerea materiei, a minții. Devine spirit liber ce are acces deplin către adevăr, către Divinitate. Astfel, sunt povestite experiențele sale (percepții extrasenzoriale, comunicări cu lumea nevăzută, revelații și contacte uimitoare), care au adus răspunsuri importante. Cartea conține numeroase informații, prezentate clar și concis, e incitantă și captivantă; după ce-o începi, e dificil s-o lași din mână până la final.
Cărți,multe cărți.
