?A vorbi de poet este ca si cum ai striga intr-o pestera vasta... Nu poate sa ajunga vorba la el, fara sa-i supere tacerea. Numai graiul coardelor ar putea sa povesteasca pe harpa, si sa legene, din departare, delicata lui singuratica slava.
In toate veciile strabatute de atletii si biciclistii filosofiei el isi are vecia lui deosebita, inchisa. trebuie vorbit pe soptite... Intr-un fel, Eminescu e sfantul preacurat al ghersului romanesc. Din tumultul dramatic al vietii lui s-a ales cu un Crucificat. Pentru pietatea noastra depasita, dimensiunile lui trec peste noi, sus si peste vazduhuri. Fiind foarte roman, Eminescu e universal. Asta o stie oricine citeste: cu parere de rau ca lacasul limbilor nu poate fi descuiat cu cheile straine. S-au facut multe incercari onest didactice de transpunere a poetului, unele poate, se spune, mai izbutite; dar Eminescu nu este el decat in romaneste.?, Tudor Arghezi
Cărți,multe cărți.
