Percy Jackson si Olimpienii Vol.1: Hotul fulgerului

Percy Jackson si Olimpienii. Hotul fulgerului este un roman fantastic bazat pe miturile Greciei Antice si este prima carte din seria Percy Jackson si Olimpienii a lui Rick Riordan. Volumul prezinta aventurile lui Percy, un pusti de doisprezece ani care descopera ca este semizeu, fiind fiul unei muritoare si al zeului Poseidon. Stim ca tinerii cititori nu sunt foarte atrasi de povestile mitologiei clasice, considerand ca acest tip de lectura este dificila si lipsita de conexiuni cu societatea din zilele noastre. Dar cartea lui Rick Riordan contracareaza aceste neajunsuri, fiind un excelent indrumar mitologic, plin de aventura si pe gustul copiilor cu varsta cuprinsa intre 10 si 15 ani. Rick Riordan reuseste, cu multa abilitate, sa plaseze istorisirile din cartile lui Homer intr-un context actual, folosindu-se de umor si reconstruind aventurile clasice intr-un ritm alert, ce tine cititorul cu sufletul la gura. Cartile seriei Percy Jackson si Olimpienii s-au vandut in peste 15 milioane de exemplare in primii partu ani de la aparitie, iar intreaga serie este prezenta de aproape 300 de saptamani in topul publicatiei The New York Times la categoria celor mai bine vandute carti dedicate publicului tanar. Romanul este listat ca una dintre cele mai bune aparitii editoriale pentru tineri de Young Adult Library Services Association. Fragment din cartea "Percy Jackson si Olimpienii Vol. 1: Hotul fulgerului" de Rick Riordan: "- Mi-am recunoscut greseala, a spus Poseidon. Acum as dori sa aud ce are de spus. Greseala. Mi s-a pus un nod in gat. Asta eram eu? O greseala? Rezultatul greselii unui zeu? - L-am crutat deja o data, a mormait Zeus. A avut indrazneala de a zbura pe domeniul meu... ha! Ar fi trebuit sa-l spulber pentru obraznicia lui. - Riscand sa-ti distrugi propriul fulger? a intrebat Poseidon calm. Hai sa auzim ce are de spus, frate. Zeus a continuat sa mormaie. - Il voi asculta, a decis el. Apoi voi hotari daca-l voi alunga sau nu din Olimp pe acest baiat. - Perseu, a spus Poseidon. Uita-te la mine. M-am uitat si nu sunt sigur ce am citit pe chipul sau. Nu exista vreun semn evident de iubire sau aprobare. Nimic incurajator. Parca priveam oceanul: cateodata, iti dadeai seama in ce stare de spirit era. in cele mai multe zile insa, era imposibil de ghicit, misterios. Am avut senzatia ca Poseidon chiar nu stie ce sa creada despre mine. Nu stia daca era fericit sau nu sa ma aiba drept fiu. Intr-un fel, m-am bucurat ca e atat de distant. Daca ar fi incercat sa-mi ceara scuze sau mi-ar fi spus ca ma iubeste sau chiar ar fi zambit ar fi fost fals. La fel ca un tata din randul oamenilor, care inventeaza niste scuze penibile pentru ca a fost absent din viata copilului. Nu ma deranja. La urma urmei, nici eu nu stiam ce sa cred despre el. - Vorbeste-i stapanului Zeus, baiete, mi-a spus Poseidon. Spune-i povestea ta. Asa ca i-am spus lui Zeus totul, asa cum s-a intamplat. Am scos cilindrul metalic, care a inceput sa scanteieze in prezenta zeului, si i l-am pus la picioare. A urmat o tacere lunga, intrerupta doar de trosnetul focului din vatra. Zeus si-a deschis palma. Fulgerul a zburat in mana lui. Cand si-a inchis pumnul, varfurile metalice au palpait de la electricitate, pana cand a ajuns sa tina in mana ceva ce semana mai mult cu fulgerul clasic, o sulita de sase metri de energie sfaraitoare care arunca scantei si facea sa mi se ridice parul in varful capului. - Simt ca baiatul spune adevarul, a murmurat Zeus. Dar Ares sa faca asa ceva... nu pare stilul lui. - E mandru si impulsiv, a spus Poseidon. Trasaturi de familie. - Stapane, am zis eu. Amandoi au raspuns: - Da. - Ares nu a actionat singur. Altcineva - sau altceva - a venit cu ideea. Am descris visele pe care le avusesem si sentimentul pe care-l incercasem pe plaja, acea rasuflare malefica ce paruse sa opreasca lumea pe loc si-l facuse pe Ares sa nu ma ucida. - In vise, am zis, vocea mi-a spus sa duc fulgerul in Lumea Subpamanteana. Si Ares a dat de inteles ca a avut niste vise. Cred ca a fost folosit, la fel ca mine, pentru a porni un razboi. - Pana la urma il acuzi pe Hades? a intrebat Zeus. - Nu, am spus. Vreau sa spun, stapane Zeus, ca am stat in prezenta lui Hades. Senzatia de pe plaja era diferita. Semana cu ce am simtit cand m-am apropiat de groapa. Aceea era intrarea in Tartar, nu-i asa? Ceva puternic si malefic freamata acolo... Ceva mai vechi chiar decat zeii."