In nuvelele si povestirile sale, Caragiale nu mai recurge - ca in Momente si schite - la ironie, satira, observatie sociala si de caracter, subsumate unei viziuni comice, ci studiaza fie cazuri de constiinta si situatii-limita (O faclie de Paste, In vreme de razboi, Pacat...), fie adopta un registru fantastic, savuros balcanic (Kir Ianulea, Calul dracului).
Cărți,multe cărți.
