Dupa romanul Radacina de bucsau, care l-a consacrat ca prozator, O. Nimigean revine, la superlativ, cu un nou volum, de aceasta data de poezie, consolidandu-si statutul de autor imprevizibil si inclasabil, in continua lupta cu locurile comune ale scrisului si cu idolii forului literar. Ca putini alti scriitori contemporani, el incearca sa se repozitioneze la fiecare carte, prefera formulelor comode riscul provocarii stilistice si existentiale. nanabozo ne poarta, conjugand drama personala cu o nostalgica sau angoasanta (dar nu lipsita de sarcasm si umor) privire asupra lumii, din cotidianul familiar spre un spatiu care-si schimba alert punctele de fuga, la limita rimbaldiana dintre dereglement si viziune.
Cărți,multe cărți.
