Moartea tragediei

O carte de referinta in dezbaterea privind posibilitatea teatrului tragic in epoca moderna. La peste 45 de ani de la apritia ei (1961), Moartea tragediei continua sa fie o lectura obligatorie, incitanta atat pentru teatrolog, cat si pentru simplul iubitor al teatrului. Legand disparitia teatrului tragic de destramarea contextului mitic din care s-a nascut, in Grecia antica, si care l-a hranit pana in secolul al XVII-lea, Steiner arata ca, odata cu aparitia rationalismului cartezian si a teoriilor newtoniene, dramaturgul nu s-a mai putut referi la un sistem de credinte care sa sustina o viziune tragica a vietii. In epoca moderna, el a ajuns fie sa foloseasca ?zdrentele vechilor mitologii?, ceea ce a dus la imitatii palide si uneori penibile ale marilor tragici, fie sa recurga la confectionarea unor mitologii noi, personale, efort care a dat doar rezultate partiale si efemere, esentialmente incapabile sa coaguleze un adevarat teatru tragic.