Misteriile lui Zalmoxis

?Misteriile antice, la grecii vechi, la romani si, in mare masura, si la egiptenii din antichitate, au ajuns cu timpul sa constituie adevarata religie a acestor neamuri, atunci cand adorarea zeilor oficiali a cazut, mai mult sau mai putin, in desuetudine. Or, dupa marturiile autorilor antici si dupa cele ale autorilor moderni, tracii, in general, si geto-dacii, in special, au avut culte de mistere foarte dezvoltate. Mai mult, toate misteriile elenice existente la greci, in epoca clasica, erau de origine traca, fiind create de traci si impregnate de spiritualitatea traca. De aceea, am considerat util sa studiem aceste misterii ale geto-dacilor, care au constituit, de altfel, ca si la greci si la romani, adevarata esenta a religiei lor.? - Constantin Daniel?Orientalistul Constantin Daniel intentiona inca din 1985 sa publice o lucrare dedicata cultului unei zeitati traco-getice, Zalmoxis. Abia astazi textul este gata de intilnirea cu publicul, caci pentru prima oara lucrarea Misteriile lui Zalmoxis vede integral lumina tiparului, altfel fragmente din ea fiind inserate in revistele vremii. Pornind de la putinele marturii existente (v. Herodot), Constantin Daniel ne propune o imagine convingatoare despre un cult dedicat unui zeu al misteriilor, asa cum gasim in Orientul Apropiat si in Grecia. Demersul orientalistului roman vizeaza atit analiza acestui cult, cit si plasarea sa in contextul cultural mai amplu al epocii. Interesul marturisit al autorului se indreapta catre radiografierea constantelor spirituale specifice religiilor si comunitatilor tracice, cu accentul pus pe lumea dacilor. Din acest punct de vedere, Zalmoxis apare ca o zeitate solara indeplinind un important rol mintuitor, el avind puterea de a-si recupera discipolii in vederea unei existente de dincolo de moarte.Credinta in nemurire prezenta in ritul lui Zalmoxis este completata si de o practica vizind obtinerea unei austeritati stoice in viata cotidiana, bazata pe o moralitate exemplara. Constantin Daniel subliniaza descendenta uraniana a zeului, asimilindu-l lui Apollo, ca si faptul ca el ilustreaza o ideologie religioasa ce se opune traditiilor hedoniste si dionisiace de tip helenic. Cit priveste substanta concreta si tehnica a ritualurilor de initiere in misterii, aceasta consta, potrivit autorului, in deprivarea senzoriala a discipolilor prin claustrarea lor in grote intunecate, delirul si viziunile induse astfel fiind omologate ca reprezentari si mesaje transmise de divinitate.? - Valentin Protopopescu?Lucrarea incearca sa expuna o perspectiva extrem de spiritualizata asupra religiei si comunitatilor trace, in general, cu un accent special pus asupra lumii dacice. Aceasta perspectiva isi gaseste justificarea in rolul influent pe care Zalmoxis si cultul sau de mistere l-au avut asupra lumii trace. Zalmoxis este infatisat drept o zeitate solara careia i se atribuie o importanta functie soteriologica, el fiind zeul in al carui paradis vor ajunge, dupa moarte, sufletele celor initiati in misteriile sale.? - Ovidiu Cristian NeduCuprins: Nota introductiva ... 5Cuvant inainte ... 10 Capitolul I - Troia, cetate a Tracilor, si cucerirea ei de catre Grecii Aheeni ... 121. Descoperirea ruinelor Troiei2. Troia istorica si Iliada3. Troia si Imperiul Hittit4. Troia si limba vorbita de troieni5. Semintiile trace in Iliada6. Tinuturi locuite de traci, in Iliada7. Rauri ce strabat tinuturi trace8. Muntii din tinuturile locuite de traci9. Orase ale tracilor10. Vanturile din tinuturile trace11. Popoarele trace mentionate de Homer12. Troia - cetatea tracica Capitolul II - Abioii geto-daci in Iliada ... 511. Ce sens are etnonimul Abioi?2. Abioii din Iliada au fost traciCapitolul III - Enigma hiperboreenilor si traco-getii ... 621. Hiperboreenii la autorii greci2. Hiperboreenii in opera lui Herodot3. Hiperboreenii in legendele de la Delph4. Varsta de aur si hiperboreenii5. Etimologii ale etnonimului ?hiperboreean?6. Hiperboreenii si tracii7. Hiperboreenii, realitate istorica sau mit fabulos?8. Geneza mitului hiperboreenilor9. Difuziunea mitului hiperboreenilor Capitolul IV - Mitul blajinilor la romani si hiperboreenii ... 791. Mitul blajinilor la romani2. Apelatii ale blajinilor in mitologia romana3. Cum a luat fiinta mitul blajinilor?4. Mitul blajinilor si religia lui Zalmoxis Capitolul V - Enigmaticii agatarsi si statul lor ... 991. Etimologia numelui de ?agatarsi?2. Originea etnica a agatarsilor3. Statul agatarsilor4. Situatia femeilor in regatul agatarsilor5. Agatarsii si gandirea lui Platon6. Religia agatarsilor Capitolul VI - Misteriile in cultul divinitatilor din antichitate ... 1511. Misteriile in Egiptul antic2. Secretul in misterii3. Misteriile sumero-akkadiene4. Misteriile la grecii vechi5. Structura misteriilor6. Epopteia in misterii7. Unde se celebrau misterii in Grecia8. Misteriile ca religie a grecilor9. Misteriile si filozofia greaca Capitolul VII - Interferente spirituale traco-elenice ... 1741. Influente trace asupra religiei grecilor2. Mituri trace preluate de greci3. Filozofi si scriitori de origine traca care au scris in greceste Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice ... 1931. Misteriile orfice2. Misteriile orfico-pitagorice3. Misteriile cabirilor4. Misteriile lui Dionysos5. Misteriile zeitei Cybele6. Misteriile lui Sabazios7. Misteriile de la Eleusis8. Alte culte de mistere de origine tracaCapitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci ... 208 1. Dionysos la traci2. Zeul Dionysos in miturile grecilor3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci4. Misteriile lui Dionysos la traci Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci ... 2321. Miturile referitoare la Apollo la greci2. Apollo si Dionysos la greci3. Zeul Apollo la traci Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos ... 251. Interzicerea cultivarii vitei de vie2. Disparitia etnonimului ?agatars?3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor4. Interzicerea aurului la geto-daci5. Colectivismul getilor6. Geti si daci Capitolul XII - Claustrarea in intuneric a lui Pitagora si a discipolilor sai ... 2611. Izolarea senzoriala a lui Pitagora si a discipolilor sai2. Izolarea in intuneric in misterii si in oracole3. Doua tipuri de descensus ad inferos (Katabasis) in antichitate4. Deprivarea senzoriala in timpul claustrarii in pesteri sau in incaperi obscure Capitolul XIII - Deprivarea senzoriala si misteriile lui Zalmoxis ... 2811. Observatii asupra traducerii textului din Herodot (IV.94-96)2. Implicatii ale textului lui Herodot (IV.94-96)3. Au existat, cu adevarat, misterii ale lui Zalmoxis?4. Similitudini intre misteriile lui Pitagora si cele ale lui Zalmoxis5. Deprivarea senzoriala si izolarea lui Zalmoxis6. Deprivarea senzoriala la alti homines religiosi7. Similitudinea intre comunitatea esenienilor si homines religiosi ai geto-dacilor8. Barzii popoarelor baltice si homines religiosi geto-daci9. Samanii si homines religiosi geto-daciCapitolul XIV - Cultura spirituala a Geto-Dacilor si misteriile lui Zalmoxis ... 3141. Nemurirea la geto-daci2. Eliberarea de frica de moarte3. Cultul aniconic al zeilor4. Cucernicia geto-dacilor5. Dispretul fata de lume si de bucuriile ei6. Dobandirea nemuririi7. Politeismul dacilor8. Celibatul si cultul lui Zalmoxis9. Sfintenia la homines religiosi geto-daci10. Morala geto-dacilor Capitolul XV - Zalmoxis, zeul care se arata ... 3441. Etimologia teonimului ?Zalmoxis?2. ?Zamolxis? sau ?Zalmoxis?? Zeu chtonian sau uranian ?3. Alte ipoteze etimologice privitoare la numele ?Zalmoxis?4. Sensul numelui ?Zalmoxis?5. Aparitia lui Zalmoxis in cursul practicarii misteriilor sale Capitolul XVI - Ritualul misteriilor lui Zalmoxis ... 3701. Perioada in care a trait Zalmoxis2. Desfasurarea misteriilor3. Claustrarea in incaperi subterane4. Epopteia in misteriile lui ZalmoxisAutori si surse clasice la care se face referire in aceasta lucrare ... 382Bibliografie ... 385