La gurile Africii

?Si in povestiri si in aceste insemnari de calatorie, Grigore Ilisei introduce fiorul fanteziei marind, ca sa ma exprim cat mai in acord cu specificul scrisului sau, «sub lupa». Ceea ce lentila apropie, desi inca la deimensiuni abia perceptibile, primeste din partea imaginatiei o sporire noua, dar nu in sens spatial, ci intelectual. Procedeul mi se pare a veni de la Hogas, scriitor prezent nu numai aici, in note de calatorie, ci si in prozele lui Grigore Ilisei.? - Val Condurache ?In largul sau in descrieri, cu o pana (un penel) dedata zugravirii metaforice, intr-o cromatica proaspata, Grigore Ilisei este si un narativ, cu apetit pentru istorii din care izvoraste o «lectie tulburatoare» (il intereseaza si istoria, fiindca, de buna seama, «istoria este o comoara»). E o aplecare ce nu poate decat sa stimuleze reflexivitatea insemnarilor.? - Florin Faifer ?Soldul cel mic al Africii, pistoletul, cum mi se infatiseaza Tunisia cand privesc paniglobul, este parca o delta a continentului, prin ale carei brate si guri intri intr-o lume fastuoasa, fabuloasa, fascinanta, frisonanta si putin infricosatoare, totodata. Te afli in fata unei revarsari de necunoscut si mister. Asa iti inchipui partea aceasta a Terrei, fie si din fuga gandului. E, intr-adevar, aveam sa o constatam, un taram al tainei, ce nu si-a pierdut nici azi, cand secretele de pe fata pamantului aproape ca au disparut, puterea iradianta a misteriosului.? - Grigore Ilisei