Iata o colectie absolut necesara! Care nu are decat un singur cusur: e, prin forta lucrurilor, incompleta. Cel de al douazecilea poet, deocamdata necunoscut, isi asteapta randul. Sper ca acest premiu sa aiba viata lunga. NICOLAE MANOLESCUStefan Aug. Doinas, eseistul, traducatorul, prozatorul. Dar toate acestea sunt ipostaze ale poetului, nu in sensul vreunei inadecvari de discurs ori de metoda, ci in acela al devotiunii pentru un limbaj al fiintei, explorat cu mijloace multiple. Sa ne-amintim, tocmai pentru ca, o povestire fiind, ar putea reprezenta situatia cea mai elocventa, Sonetul cu valentina, un excelent text epic pe tema identitatii poeziei. Invocate, aceste ipostaze sint un argument - printre altele - atunci cind Doinas e pus in descendenta lui Philippide, a lui Ion Pillat sau a lui Blaga. O analiza de detaliu ar putea sa insiste asupra diferentelor, nu lipsite de adincime si sens, pentru a vedea ca relatia complementara dintre romantism si clasicism, cultura poetica asociata unei majore vocatii mimetice, ori un intreg complex de sensibilitate orfica nu sunt elemente care sa defineasca lirica lui Doinas in ceea ce are ea esential. Cit despre apartenenta la ideologia (poetica) a cerchistilor, ea pare ca tine mai degraba de un `accident` biografic: `resurectia baladei` nu-i mai mult decit o optiune de moment, chiar daca ea atirna greu in judecata criticilor; nu o data, ei reduc ceea ce pare un complicat traiect poetic de citeva decenii la momentul debutului. Invocarea lui, a acestui moment - consecinta nevoii de simplificare.MIRCEA A. DIACONU
Cărți,multe cărți.
