Cartea de fata reprezinta o incercare curajoasa de abordare a unei problematici de mare complexitate a scenei politice internationale actuale - cea a conflictului arabo-israelian din Orientul Mijlociu - prin oglinda reflectoare, nelipsita de un inevitabil grad de refractie a realitatii, reprezentata de o opinie publica - cea romaneasca a anilor ?90 - puternic marcata de o deloc usoara perioada de tranzitie, care isi pune amprenta asupra perceptiei evenimentelor din domeniul relatiilor internationale contemporane.Pentru succesul unei astfel de intreprinderi, pline de capcane si dificultati cu un mare grad de risc privind reusita finala, era indispensabila indeplinirea catorva conditii esentiale prealabile: o cunoastere in profunzime si echilibrata a problematicii in discutie, luand in considerare toate punctele de vedere ale actorilor implicati; o examinare atenta a antecedentelor si evolutiilor pozitiilor oficiale ale politicii externe romanesti in raport cu aceasta problematica; o cercetare bine fundamentata metodologic a mass-mediei din Romania in primul deceniu al tranzitiei pentru a surprinde si evidentia vocile cu adevarat reprezentative pentru diferitele puncte de vedere care s-au conturat privind conflictul arabo-israelian, avand in permanenta ca factor de referinta o anumita tendinta de mentinere sau reinviere a traditiilor locale de antisemitism, puse intr-o noua lumina de raportarea la evenimentele din Orientul Mijlociu.Obiectivul central al cartii il reprezinta depistarea punctelor de vedere conturate in opinia publica romaneasca in decursul primului deceniu al tranzitiei postcomuniste in privinta problemei Orientului Mijlociu. Rezultatele acestei munci de mare anvergura si dificultate se materializeaza intr-o analiza pertinenta si bine realizata a punctelor de vedere esentiale care s-au cristalizat in opinia publica romaneasca privind problematica Orientului Mijlociu. Acestea pot fi sintetizate in: puncte de vedere echilibrate, favorabile unei solutii negociate, pasnice in continuarea unei traditii constituite a implicarii politicii externe romanesti in domeniu; puncte de vedere ostile Israelului, ca o noua forma de manifestare a unui antisemitism traditional inca persistent; si, in sfarsit, luari de pozitie anti-arabe si anti-palestiniene, strans legate de intensificarea si amploarea pericolului terorismului international. In documentarea acestor puncte de vedere, autoarea foloseste o metodologie bine asimilata si aplicata cu consecventa, in care tentativa de cuprindere cantitativa cat mai relevanta si extinsa, incluzand deopotriva presa scrisa si mass-media electronica, se imbina in permanenta cu criteriile calitative menite a decanta informatia esentiala, stereotipiile si cliseele caracteristice, regasite obsedant in fiecare din gruparile de opinie reprezentative evidentiate.Un merit al volumului de fata este si raportarea permanenta la conditionarile interne de pe scena politica, din societatea romaneasca in ansamblu, pozitiile privind problematica arabo-israeliana fiind legate prin numeroase fire de prezenta, locul si rolul comunitatii evreiesti din Romania, de prezenta araba in mediul economic si universitar de la noi, de ponderea economica a firmelor si capitalului israelian si arab intr-o Romanie puternic marcata de dificultatile trecerii la o noua formula economica, sociala si politica postcomunista.Chiar daca importanta implicarii diplomatiei romanesti in cautarile de solutii pentru aria in discutie s-a diminuat incontestabil in perioada la care se refera cartea, interesul pentru problematica Orientului Mijlociu in opinia publica romaneasca a ramas constant si reprezinta, asa cum releva lucrarea de fata, un factor important atat pentru construirea unei societati democratice sanatoase in Romania, cat si pentru rezolvarile globale intr-o lume din ce in ce mai interdependenta.
Cărți,multe cărți.
