Infracțiuni de serviciu.Practică judiciară comentată Vol. I

Infracțiunile  de serviciu constituie unul dintre  domeniile în  care  ecoul intervenției  Curții  Constituționale  prin  intermediul excepțiilor  de neconstituționalitate  a fost unul semnificativ, fiind  astfel reconfigurate structura  și  conținutul  infracțiunilor  de abuz și  neglijență  în  serviciu, cu efecte importante  asupra  răspunderii  juridice pentru acest tip  de ilicit și , implicit, a jurisprudenței  instanțelor  judecătorești  investite  cu soluționarea  unor astfel de cauze penale. Lucrarea de față  – împărțită  în  două  volume – își  propune să  analizeze  practica  judiciară  relevantă  în  materia infracțiunilor  de serviciu, prin  prezentarea și  adnotarea unei părți  importante  a hotărârilor  din  acest domeniu al  părții  speciale a dreptului penal, fiind  selectate soluții  de la  nivelul Înaltei  Curți  de Casație  și  Justiție  și  al celorlalte instanțe  de judecată  din țară , pronunțate , ca  perioadă  de referință , exclusiv după  dată  de 1 februarie 2014, momentul intrării  în  vigoare a noii legislații  în  materie penală . Sub aspectul organizării  materiei, în  volumul I sunt  tratate infracțiunile  de abuz în  serviciu, neglijență  în  serviciu și  uzurpare a funcției , în  timp  ce volumul II  grupează  celelalte incriminări  din  această  materie (delapidarea, purtarea abuzivă , folosirea abuzivă  a funcției  în  scop sexual, folosirea funcției  pentru favorizarea unor persoane, violarea secretului corespondenței , divulgarea informațiilor  secrete, obținerea  ilegală  de fonduri, deturnarea de fonduri), în  ambele lucrări  existând  un capitol distinct  privind  aspectele de drept procesual penal întâlnite  cel mai  des  în  practică  instanțelor  judecătorești . Prin  notele integrate la  finalul spețelor , cu numeroase trimiteri la alte soluții  relevante  ale instanțelor  naționale  de toate gradele , jurisprudența  rezumată  în  conținutul  lucrării  încearcă  să  ofere o imagine  cât  mai  completă , obiectivă  și  actuală  a modului în  care  au fost abordate aspectele esențiale  privind  conținutul  constitutiv al  infracțiunilor  tratate și  problemele procedurale ivite în  față  instanțelor  de judecată , cu accent pe acelea care au generat divergență  de interpretare și  aplicare în  practică  judiciară  elaborată  după  reforma  legislației  penale.