De ce erotismul și nu orice altă tematică? Departe de mine intenția de a sugera, în spirit tradițional, că mai degrabă femeile sunt predispuse să scrie despre dragoste, emoții și afecte, în timp ce bărbatul, ca un adevărat constructor de lumi, le raționalizează și le dă consistență inclusiv filosofică. Din contră, impresia mea este aceea că (dar s-ar putea, la fel de bine, să greșesc) tema erotismului a fost „confiscată“ în literatura română de perspectivele bărbaților, care au devenit puncte de referință pentru orice reprezentare a feminității. Iar scriitoarele au fost apreciate îndeosebi pentru talentul lor de a vorbi despre nevroză, obsesii și suferință, aspect vizibil și astăzi în critica de întâmpinare care folosește, mai ales în cazul poetelor, termenul vag-peiorativ, puțin atribuit bărbaților, de poezie confesivă, a traumei. Dincolo de orice discurs privind identitatea de gen, erotismul reprezintă, firește, un pattern al afectivității și comunicării umane. Prin intermediul lui pot fi problematizate relațiile și mecanismele sociale, ideologiile, stereotipurile, corporalitatea, absența, apartenența și înstrăinarea, sensul existenței și, oricum ar suna, căutarea de sine. Despre asemenea lucruri scriu autoarele prezente în această antologie care, pornind de la un concept flexibil (id est erotismul și manifestările lui culturale), ar putea contura o geografie afectivă a literaturii române recente. Marius Conkan
Cărți,multe cărți.
