Idiotul

Pret:

Lei

Intors la Sankt-Petersburg dupa un tratament de patru ani la un sanatoriu din Elvetia, printul Lev Nikolaevici Miskin este luat in ras de inalta societate a orasului, care il considera sarac cu duhul. Miskin este mereu sincer, atitudinea lui fiind luata de majoritatea oamenilor drept prostie. In candoarea lui, Miskin se simte atras de doua femei de conditii foarte diferite: Aglaia Ivanovna, femeia cinstita, de familie buna, de care e indragostit, si Nastasia Filippovna, femeia compromisa, de care printul se simte legat prin compasiunea pe care i-o inspira. Roman in care umanitatii personajului principal ii este opusa violenta unei societati lipsite de toleranta, Idiotul este una dintre cele mai remarcabile scrieri ale lui Dostoievski si o capodopera a literaturii universale. Ideea principala a romanului este infatisarea unui om intru totul sublim. Nimic nu-i mai greu pe lume mai ales acum...Voi aminti ca dintre chipurile sublime ale literaturii crestine cel mai apropiat de desavarsire este cel al lui Don Quijote. Dar acesta este sublim numai pentru ca, in acelasi timp, este si ridicol... Pe cand la mine nu exista nimic, nimic asemanator... F.M. Dostoievski Traducere din limba rusa de Nicolae Gane. Fragment din cartea "Idiotul" de F. M. Dostoievski: "Dupa o ora, Miskin se afla la Petersburg; trecuse de noua cand suna la Rogojin. Urcase pe scara din fata; mult timp paru ca nimeni nu auzise clopotelul sunand. In sfarsit, usa de la apartamentul batranei mame a lui Rogojin se deschise; o slujnica in varsta, cu o infatisare cuviincioasa, aparu in prag. - Parfion Semionovici nu-i acasa, spuse ea. Pe cine cautati? - Pe Parfion Semionovici. - Nu-i acasa. Servitoarea il privea cu o curiozitate cam prea vadita. - Spune-mi, cel putin, a dormit acasa asta-noapte? Si... daca s-a intors singur aseara? Slujnica il privea mereu, fara sa-i raspunda la intrebare: - N-a venit cu dansul... ieri, aici... catre seara... Nastasia Filippovna? - Sa nu va fie cu suparare, dar cine sunteti? - Printul Lev Nikolaevici Miskin; Parfion Semionovici ma cunoaste bine. - V-am spus ca nu e acasa. Femeia isi lasa ochii in jos. - Si Nastasia Filippovna? - Nu stiu nimica. - Stai, stai putin. Si cand se intoarce? - Nici asta nu pot sa stiu. Usa se inchise. Printul hotari sa revina peste o ora. Coborand, dadu cu ochii de portar. - Parfion Semionovici e acasa? - Da, este. - Atunci cum se face ca adineauri mi s-a spus ca lipseste? - Cineva de la dansul v-a spus? - Nu, o slujnica a batranei mi-a spus, dar am sunat la usa lui Parfion Semionovici si n-a venit nimeni sa-mi deschida. - Cine stie, poate ca a iesit, raspunse portarul; se intampla sa plece fara sa anunte. Uneori ia si cheia cu dansul si odaile stau zavorate cate trei zile in sir. - Esti sigur ca ieri a fost pe-acasa? - Vezi bine c-a fost. Numai cand intra pe usa din fata, nu stie nimeni. - Dar Nastasia Filippovna n-o fi fost si dansa cu el? - Asta nu mai stiu. Nu prea se arata des pe aici; daca venea, o vedeam de buna seama. Printul pleca si, nestiind ce sa faca, se plimba o vreme pe trotuar. La Rogojin, toate ferestrele erau inchise, pe cand cele de la apartamentul mamei sale, mai toate deschise. Era o zi senina, cu soare dogoritor de vara. Printul traversa strada si se opri pe trotuarul de peste drum, ca sa-si mai arunce o privire spre ferestre; nu numai ca erau inchise, dar aproape toate aveau storurile lasate."

Carți de acelaș autor: F. M. Dostoievski

Cărți Mari clasici ai literaturii

Cărți Literatura rusa

Cărți Literatura Universala

Cărți Beletristica