... iată că a sosit, în sfârşit, şi clipa în care să vorbim despre Tezeu. Despre cel mai frumos dintre cei mai viteji, şi despre cel mai viteaz dintre cei mai frumoşi. Despre flăcăul care a încununat cu glorie neofilită Atena şi istoria ei milenară. De bună seamă că Atena îşi avea şi alţi aleşi şi alţi viteji neînfricaţi. Dar puterea şi îndrăzneala lui Tezeu erau de neîntrecut. Cât pe-aci să-l întreacă şi pe Heracle, a cărui vitejie şi forţă supraomenească - ştim cu toţii - i-a neliniştit chiar şi pe zei. Multe s-au spus despre el. Şi pe bună dreptate. Poeţii şi rapsozii i-au cântat vitejia şi demnitatea, şi multe imnuri i-au înălţat. Şi de aceea, numele lui a rămas adânc săpat în memoria tuturor. Tezeu nu a fost singurul rege care i-a dăruit Atenei gloria. Mai întâi să nu-l uităm pe tatăl său, vestitul Egeu, primul rege care a descoperit că nu e de ajuns puterea pentru ca un oraş să dobândească gloria. îi trebuie şi frumuseţe. De aceea l-a şi pus pe vărul său, pe marele artist Dedal, să facă din Atena o adevărată „Glorie”. De atunci încoace oamenii au început să spună Atenei, Cetatea, adică fruntea tuturor oraşelor şi satelor. Şi-apoi, cine l-ar putea uita pe nemuritorul Codros? Pe acest erou şi ultim rege al Atenei despre a cărui jertfa vorbesc şi astăzi oamenii! Dar poate că-i mai bine s-o povestim pe scurt. Supus unui asediu îndelungat şi măcinat de foamete, oraşul era ameninţat de înfrângere totală. Oracolul din Delfi prevestise că învingători în acest război vor fi numai cei al căror rege va fi ucis. Aflând vestea înspăimântătoare, Codros se îmbrăcă în straie ţărăneşti şi luând în mână o coasă pomi spre câmp. Deodată i se ivi în faţă un soldat pe care începu să-l întărâte. Neştiind în faţa cui se afla, soldatul se înfurie şi-l ucise. Astfel se împlinea prevestirea Oracolului. Aflând despre moartea lui Codros duşmanii ridicară asediul. Atena scăpă astfel de primejdia cotropirii, iar atenienii de moarte. Şi totuşi... Când a venit clipa ca atenienii să-şi aleagă un alt rege în locul lui Codros au renunţat la monarhie, alegând o altă formă de conducere a statului, nouă, pentru întâia oară apărută pe pământ. Democraţia. De-atunci au trecut milenii. în zeci de rânduri tiranii au încercat s-o doboare. Dar poporul îi alunga îndată şi instaura iară, Democraţia! Dar am mers prea departe. Să ne întoarcem deci la cel mai mare erou al Atenei, care este şi eroul acestei cărţi. Cei care au citit cealaltă carte a noastră, despre Dedal, îşi amintesc unde-l lăsasem...
Cărți,multe cărți.
