?Memoriali?tii apar, de obicei, dup? marile catastrofe ale istoriei. Secolul XX este, din acest punct de vedere, foarte rodnic: dou? r?zboaie mondiale, dup? sisteme totalitare, un lung r?zboi rece ?i o serie interminabil? de revolu?ii care, în numele umanit??ii, au sacrificat individul. Când a ie?it la lumin? ?i a putut respira liber, acesta din urm? ?i-a pus memoria ?i fantezia la lucru ?i a notat ceea ce a v?zut ?i a p??it. Au ap?rut, apoi, cinematograful ?i televiziunea (culturi ale imaginii) care au schimbat scara de valori ?i au impus un alt tip de personalitate (vedeta tân?r?, atr?g?toare, decomplexat?, înving?toare). Ea nu a?teapt? vârsta patriarhilor pentru a-?i scrie memoriile. Pia?a le cere, publicul înfometat de senza?ional le a?teapt?. Memorialistica post-modern? nu-?i propune s?-l fac? pe om mai în?elept, î?i propune doar s?-l seduc?. O nou? pedagogie se profileaz?, a?adar, în spa?iul pe care îl studiem aici: pedagogia seduc?iei ?i a rentabilit??ii.?
Eugen SIMION
Cărți,multe cărți.
