Craciunozaurul

Porneste intr-o aventura craciunomagica alaturi de William Trundle! Pregateste-te sa-ti schimbi parerea despre Polul Nord si despre fabrica de jucarii a lui Mos Craciun! Aceasta e cartea din care afli ce se intampla de fapt in seara de Ajun si cum ajung cadourile sub brad... Porneste intr-o aventura craciunomagica alaturi de William Trundle, un baietel destept si mare iubitor de dinozauri, tatal lui, Bob Trundle, Brenda Payne, cea mai rea fata din scoala, Mos Craciun (da, da, chiar el!), un personaj bizar pe nume Vanatorul si un dinozaur cu totul si cu totul special. Ilustratii de Shane Devries. Fragment din cartea "Craciunozaurul" de Tom Fletcher: "S-a uitat in jos si a vazut ca beteala si celalalt capat al instalatiei de pom in care se incurcase dinozaurul se agatasera acum de scaunul lui. Era legat de dinozaur! Scaunul cu rotile a tasnit inainte, tras cu forta de-a curmezisul sufrageriei si apoi in hol. Lui William nu-i ramanea decat sa se tina bine si sa spere ca va scapa cu viata, caci dinozaurul speriat se indrepta hotarat spre usa de la intrare. - Opreste-te! Stai putin! a strigat William. Usa-i incuiata! Dar asta nu conta. Craciunozaurul si-a aplecat capul mare si solzos si a spart usa cu un BUM! tragandu-l afara pe William cu scaun cu tot prin gaura in forma de dinozaur pana in strada plina de zapada! In timp ce alerga, Craciunozaurul se uita pe cer dupa sania lui Mos Craciun. Cerul era innorat si greu se vedea ceva, dar iat-o! S-a ivit pentru o fractiune de secunda spartura dintre nori, gonind. Probabil ca vopseaua rosie a saniei reflectase lumina lunii! Craciunozaurul s-a luat dupa ea, alergand cat il tineau picioarele lui de dinozaur, imprastiind pe strazi cioburi de globuri colorate desprinse din podoabele in care se incurcase. Gonea prin oras derapand la curbe, cu William vajaind in spatele lui. Baiatul folosea franele scaunului cu rotile ca sa evite stalpii felinarelor stradale, masinile parcate, cutiile postale si pisicile ratacite. Craciunozaurul nu mai vedea sania de-acum - era deasupra norilor si se indeparta. Ii mai ramasese o singura solutie, s-a gandit el, trebuia sa... zboare! Ii vazuse pe reni zburand de un milion de ori. Visase toata viata sa zboare, iar noaptea asta era noaptea lui... O simtea cu putere. A lasat capul in piept si a inceput sa galopeze ciudat, ca un ren. - Ce... faci? a strigat William, cu fata plina de zapada aruncata de picioarele dinozaurului innebunit. S-a sters la ochi exact la timp sa-l vada pe Craciunozaur cum tragea adanc aer in piept, in timp ce facea salturi tot mai lungi si mai inalte, mai lungi si mai inalte! Craciunozaurul a observat apoi pe marginea strazii un fel de rampa folosita la repararea drumurilor - era perfecta pentru decolare! S-a indreptat direct spre ea, galopand cat putea de repede, cu atintiti spre obiectivul lui: cerul! Lui William nu-i venea sa-si creada ochilor. Dinozaurul asta e smintit! Nu are aripi! Nu-i ren! Nu poate zbura! si-a spus in gand William in timp ce se tinea zdravan de bratele scaunului, prea speriat ca sa-si dea drumul o clipa si sa-si prinda centura de siguranta."