Falsul Dimitrie

?Dumitru Crudu simuleaza sfiala scriiturii pentru a spori efectele indraznelilor. Lucrand decomplexat pe materia complexa a senzatiilor, dar si pe cea sugerata a frustrarilor si nostalgiilor, el nu mai exerseaza in inefabilul sentimentelor, ori starilor, in mitologia erosului, ci in convulsiile lui carnale, fixand sentimentul cu un limbaj direct, in viscere si obsesii (...). Crudu ramane in conceptul melancolic al eroticii, incercand sa-i salveze misterul, chiar si in cele mai sordide conditii. Tentativa sa de a-l trivializa tine mai degraba de polemica limbajelor si a toposurilor literare, nefiind, in fond, decat o permutare scenografica a cadrelor idilice: din crangul romantic, in bucataria jegoasa.? - Al. Cistelecan