Patericul, alături de Sfânta Evanghelie, va fi mereu căutat, redescoperit şi, după putere, însuşit. Aşa cum oxigenul dă tărie flăcării, spiritul Părinţilor pustiei asigură mediul propice pentru o combustie duhovnicească, spre curăţirea şi luminarea vieţii. Autorul îi îndeamnă pe contemporanii aţipelnici în cele ale credinţei şi ale nevoinţei să-şi odihnească fiinţa lăuntrică pe genunchii rugători, pe palmele ostenite, dar mai ales în cuvintele pline de Duh Sfânt ale Sfinţilor Părinţi. Neputincioşi sau neîndemânatici, uituci sau lipsiţi de încredere, Patericul ni se adresează, ne provoacă, ne cheamă. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri ne şi odihneşte, ne schimbă şi ne întâlneşte netrecător cu Domnul vieţilor noastre. Patericul sau Cuvintele Sfinţilor Bătrâni este cea mai cunoscută colecţie de sentinţe, maxime şi cuvinte duhovniceşti, ce ocupă un loc aparte în spiritualitatea ortodoxă, fiind, alături de Sfânta Scriptură şi Filocalia, „abecedarul” dintotdeauna al călugărului şi o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru creştinul din orice timp. Izvorâte din experienţa luptei atente a omului lăuntric cu omul din afară , cu ispitele venite de la semeni, de la trup şi de la diavoli, rod al unor îndelungate nevoinţe, erau rostite cu prilejul întâlnirii a doi sau mai mulţi monahi; de cele mai multe ori însă ele erau un răspuns dat la rugămintea ucenicilor. Aceste cuvinte sunt ca ierburile mirositoare care îndulcesc şi veselesc ochii şi deşteaptă din somnul lenevirii sufletul către urmarea nevoinţelor, antrenându-l către calea care duce la Împărăţia Cerurlor.
Cărți,multe cărți.
