Documentele prezentate în această carte doresc să reconstituie modul cum privea Corneliu Coposu istoria și realitatea în care trăia. Marea majoritate a publicului cititor nu poate consulta zecile de volume din diversele arhive constituite ca parte a activității represive împotriva sa. Volumul de față ne oferă șansa nu a unei sinteze, ci a unei necesare selecții care îl ajută pe cititor parcă să asculte nemijlocit vocea celui care era unul dintre cei mai supravegheați români. O voce a arhivelor, adică o voce în mare parte epurată administrativ de dramatismul contextului. Dar asta, paradoxal, ne ajută să înțelegem conținutul ideatic al mesajului pe care îl transmitea Corneliu Coposu. Un mesaj care, așa cum vom sublinia și mai jos, era transmis cu conștiința că va fi captat în viitor. Este unul dintre motivele pentru care această carte este diferită de marea majoritate a celorlalte studii care utilizează materialul radioactiv conținut între coperțile dosarelor Securității și în general în documentele produse de statul totalitar.
Cărți,multe cărți.
