In contextul afirmarii scolii filosofice romanesti, Nicolae BAGDASAR (1896-1971) este reprezentativ indeosebi pentru domeniile istoriei filosofiei, filosofiei culturii si filosofiei istoriei. Scrierile sale, in primul rand: Filosofia contemporana a istoriei (1930); Din problemele culturii europene (1931); Istoria filosofiei romanesti (1940); Teoria cunostintei (1941); Teoreticieni ai civilizatiei (1969), constituie contributii teoretico-metodologice remarcabile, s-au inscris demult in bibliografia de baza a studiului filosofiei, iar traducerile din opera lui Kant (Critica ratiunii pure, Critica ratiunii practice) sunt astazi de larga audienta in invatamantul nostru universitar. Prin activitatea sa universitara, ca si prin participarea nemijlocita la organizarea si functionarea unor institutii (Casa Scoalekm, Societatea Romana de Filosofie) si a unor publicatii (Revista de filosofie, revista ?Ethos"), precum si la pregatirea si publicarea cunoscutei lucrari: Istoria filosofiei moderne (5 volume: Omagiu Profesorului Ion Petrovici, 1937-1945), ilustrul filosof si om de cultura s-a afirmat cu contributii de referinta in creatia teoretica si in viata spirituala contemporana, militand pentru afirmarea personalitatii istoriei si culturii nationale. (Alexandru Boboc)
Ar fi cea mai mare eroare sa credem ca in vremea noastra nu mai merita sa fie cultivate decat cercetarile stiintifice si ca sentimentele estetice si nevoile religioase ar putea fi ignorate. Valorile teoretice, cat si cele estetice, etice si religioase, sunt bunuri ce stau mai presus de contingentele timpului si de preferintele unei generatii sau alteia: ele trebuie sa formeze tinte permanente si egal de indreptatite ale oricarei generatii, caci in chipul acesta tezaurul spiritual al Europei si cu el al umanitatii intregi se va imbogati. (N. Bagdasar, Din Problemele Culturii Europene, 1931)
Cărți,multe cărți.
