Cartea zeilor si a diavolilor (1990) este un volum marcat de un puternic sentiment al individualitatii si al fragilitatii vietii. Poetul vorbeste despre singuratate, tristete, mister, pierderea sensului existentei, actele ratate ale destinului, intr-un limbaj demetaforizat, conectat la imediatul vietii, proiectat pe fundalul unor mari repere si simboluri culturale. Traducerea lui Mircea Cartarescu este o mostra de activitate electiva