Calea fulgerului. Seria A sasea lume Vol.1

Calea fulgerului este primul volum din seria A sasea lume ? Premiul LOCUS pentru debut ? Finalist la Premiul HUGO ? Finalist la Premiul NEBULA O eroina care vaneaza monstri intr-o rezervatie indiana post-apocaliptica Aproape intreaga lume se afla sub ape, dupa ce schimbarea climatica a adus apocalipsa. Dar Dinetah, fosta rezervatie a indienilor navajo, a renascut. Zei si eroi de legenda umbla acum liberi pe pamant, insa liberi sunt si monstrii. Maggie descopera ca are puteri supranaturale, ce-i permit sa vaneze si sa anihileze creaturile care ameninta viata linistita din rezervatie. Alaturi de Kai Arviso, un tamaduitor cu multe ciudatenii, ea calatoreste prin rezervatie pe urma unor legende de mult pierdute, face negot cu diversi pungasi si infrunta magia neagra din lumea decazuta a tehnologiei. O poveste postapocaliptica fermecatoare ce combina personaje inteligent conturate, o atmosfera de Vestul Salbatic si multe intorsaturi de situatie. O lectura de neratat. - Library Journal Fragment din volumul "Calea fulgerului. Seria A sasea lume. Volumul 1" de Rebecca Roanhorse: "Se dovedeste ca numele nepotului lui Tah este Kai, nu ?Marele Vraci", si devine clar foarte repede ca eu si Kai nu vom fi partenerii din visurile lui Tah. Poate de vina sunt hainele lui. O camasa purpurie, incheiata pana la gat, bagata intr-o pereche de pantaloni verzi-albastri, cu dunga inca teapana, si o cravata argintie vargata. Pantofi argintii, la fel de improbabili in rezervatie ca un condur de sticla, si luciosi, curati ca lacrima in ciuda prafului rosiatic enervant, care patrunde peste tot. Plus ochelarii albastri, reflectorizanti, de aviator, care probabil ca au costat cat masina mea pe vremea cand ambele erau noi-noute. Poate de vina e fata lui. Arata bine. Nu, e mai mult de atat. E frumos in stilul boy-band, asta daca boy-bandurile si starurile de cinema ar mai exista. Par tuns perfect, aranjat anume sa arate ciufulit, des si suficient de negru incat sa capete o nuanta albastruie care sa se asorteze cu ochelarii de firma si cu toalele de fotomodel. Piele aramie fara cusur care ma face sa ma simt prost pentru cicatricile pe care acneea mi le-a lasat pe obraji. Sau poate de vina nu sunt atat infatisarea de baietas frumusel sau hainele scumpe, cat faptul ca s-a infiintat acasa la Tah la opt fara un sfert dimineata, intors clar dupa o noapte in targ. Si, desi nu arata ca si cum ar fi petrecut - cand isi toarna lapte de oaie in cafea, mainile nu-i tremura deloc -, miroase vag a fum, a bautura si a transpiratie. Nimic suparator, dar pun pariu pe orice ca, in timp ce eu vanam monstri, Kai se distra cu baietasii lui si incerca sa vrajeasca vreo fetiscana din partea locului. Il respect pe Tah, chiar il respect, dar sub nicio forma acest Kai n-o sa ma ajute la vanatoarea mea de monstri. - Si ziceai ca te cheama Maggie? ma intreaba Kai, in timp ce amesteca laptele in cafea, inelele stralucindu-i pe cel putin trei degete. Nu reusesc sa-i vad ochii in spatele ochelarilor reflectorizanti, dar am senzatia ca se holbeaza la mine. Ca ma analizeaza din cap pana-n picioare. Mi se pare normal. Si eu fac acelasi lucru cu el. - Exact. - Si chestia asta iti apartine? Priveste spre capul de monstru, usor incruntat, mai degraba curios decat dezgustat. Ma asteptam la o reactie mai energica din partea lui. Nu ti se intampla in fiecare zi sa te trezesti cu un cap de monstru pe masa de bucatarie, dar trebuie sa recunosc ca acest Kai nu pare debusolat de situatie. - Nu m-as exprima chiar asa, ii raspund, dar da. - Maggie vaneaza monstri, sporovaieste Tah vesel. Antrenata de Naayee' Neizghani insusi. I-am vorbit despre tine. Si despre cum ai putea s-o ajuti in lupta ei cu monstrii. Mana lui Kai se opreste brusc din amestecat, cu lingurita zgariind zgomotos fundul canii. Incruntarea i se adanceste, iar chipul fara cusur e dintr-odata brazdat de riduri fine.?