Buncarul presedintilor

Buncarul presedintilor. Trilogia de aur Pe fondul escaladarii razboiului ruso-ucrainean, al tensiunilor dintre NATO si Rusia si pericolului unei agresiuni nucleare din partea Federatiei Ruse, precum si in contextul comemorarii a 77 de ani de la lansarea bombelor atomice la Hiroshima si Nagasaki (din 6 si 9.08.1945), soldate cu 130.000 de morti) si a 45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 (1600 de morti), problema asigurarii buncarelor si adaposturilor antiaeriene devine tot mai actuala. Prin acest volum dorim sa tragem un semnal de alarma privind insecuritatea sistemelor de aparare antiaeriana a romanilor, prin numarul insuficient si lipsa de functionalitate a celor existente, doar 10 % din populatie beneficiind de acest sistem de protectie, legea prevazand un minim de 30 %. La polul opus, in caz de razboi (bombardament), calamitate, cutremur major (peste 7,2 grade pe scara Richter), presedintele Romaniei are o hipersecuritate, prin buncarul antiatomic de sub Casa Poporului, care-i asigura si un confort de 5 stele. De asemenea, in aceleasi situatii, demnitarii de rang inalt se bucura de securitate maxima si un confort de 4 stele, prin buncarele de sub Palatul Victoria, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Afacerilor Externe, dar si celelalte ministere si institutii centrale. Fragment din cartea "Buncarul presedintilor" de Marius Marinescu, Liliana Cojocaru, Mihai Mitran: "Perioada interbelica 1. Buncarul Regilor Avand in vedere ca toti conducatorii Romaniei erau si maresali, acestia se foloseau de buncarele antiaeriane de sub Palatul Regal si de sub Palatul Cotroceni. 3.1.Palaul Regal Pe locul actualului Palat Regal s-a ridicat, incepand cu anul 1812, Casa Golescu. Casa Golescu a fost ridicata intre anii 1812 si 1815, in stil neoclasic, cu un etaj si avea 25 de camere, un numar impresionant pentru o locuinta in Bucurestii acelei epoci. In 1837, casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu devine Curtea Domneasca a lui Alexandru Dimitrie Ghica. Din 1859 pana in 1866 aici a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866 casa devine locuinta domnitorului Carol I. Dupa incendiul petrecut in noaptea de 7-8 decembrie 1926, care a distrus corpul central, devine necesara repararea cladirii. In 1927, Regele Ferdinand decide repararea Palatului, iar lucrarile sunt incredintate arhitectului ceh Karel Liman, arhitect al Casei Regale. In 1935-1936 vechiul Palat este complet demolat. Palatul Regal nou (1937) Palatul nou, cel actual, a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si terminat in anul 1937. Sub domnia Regelui Carol al II-lea, planurile generale ale cladirii si decorarea s-au facut prin efortul direct al Reginei Maria a Romaniei, care a condus indeaproape echipa de arhitecti si constructori. Regele Carol al II-lea initiaza lucrari de reconstructie a Palatului Regal, apeland la arhitectul Arthur Lorentz; se incheie lucrarile de refacere a corpului central al palatului. Este demolata vechea casa a lui Dinicu Golescu, iar pe locul ei se construieste aripa de sud a palatului, numita Kretzulescu datorita apropierii de biserica omonima. In acest scop este reangajat arhitectul N.N. Nenciulescu, responsabil de aspectul actual al acest nou corp al palatului include pentru prima oara spatii destinate unei expuneri muzeale, pentru prezentarea colectiei de arta a Coroanei Romaniei. Solutiile constructive pentru corpul central si aripa Kretzulescu sunt furnizate de inginerul Emil Prager, a carui antrepriza are dirigentia santierului. 1938-1940 - Sunt intocmite planurile pentru o noua aripa a palatului, in partea de nord, inspre strada Stirbei Voda. care va fi finalizata in doi ani. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, s-a planuit si o refacere completa a Pietei Palatului, pentru a pune in valoarea cladirea Palatului, insa acest proiect nu s-a mai materializat."