In conditiile in care, la doua decenii de la inlaturarea regimului comunist din Romania, incep sa se auda glasuri care sustin ca un sistem de tip comunist, bazat pe o asa-zisa interpretare ?corecta? a textelor marxiste, ar fi alternativa viabila la ceea ce se intampla astazi in lume, istoricii au, mai mult ca oricand, datoria sa reaminteasca tuturor ce a insemnat cu adevarat comunismul. Aceasta rememorare trebuie facuta fara ura si partinire, atat cat este omeneste posibil, intr-un spirit stiintific, pentru a fi credibila, si pentru a le oferi tinerilor care nu au trait in perioada neagra a comunismului marturii despre ce a insemnat acesta si cum a mutilat existenta de fiecare zi a celor care au fost prinsi in aceasta paranteza a istoriei.
Marius Silvesan si-a propus sa reconstituie o perioada foarte dificila din istoria Romaniei, cea a anilor de inceput ai comunismului, din perspectiva evolutiei bisericilor baptiste. Trebuie precizat de la inceput ca e vorba de o istorie confesionala, scrisa de un membru al comunitatii baptiste, dar in acelasi timp, trebuie subliniat faptul ca e o istorie scrisa cu obiectivitate stiintifica si cu respectarea tuturor cerintelor deontologiei profesionale.
Partea cea mai interesanta a lucrarii, si cea care, probabil, va suscita cele mai multe reactii, este cea in care Marius Silvesan analizeaza fenomenele de rezistenta la represiunea comunista, dar si pe cele de cedare si de colaborare, cu institutiile statului comunist, intre care un loc aparte il ocupa Securitatea.
Concluziile lucrarii sunt corecte si formulate in acelasi spirit echilibrat. Intemeindu-si demersul pe o bogata documentatie realizata in biblioteci, arhive, dar si prin interviuri cu membrii comunitatii baptiste, Marius Silvesan a reusit sa deschida, credem noi, o cale, catre mai buna cunoastere a unei comunitati cu un rol insemnat in societatea romaneasca.
Cărți,multe cărți.
