Atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru cei ce încă mai locuiesc împreună cu părinții, fundamentul principal al Bisericii Universale trebuie să îl constituie familia, care se prezintă ca o mică Biserică de acasă. Despre aceasta Apostolul Pavel a scris în mai multe rânduri. Această „Biserică din casă” este o școală a iubirii, o școală a vieții, a creșterii duhovnicești și a cunoașterii cuvântului lui Dumnezeu. Ea trebuie să devină locul propovăduirii Evangheliei Împărăției lui Dumnezeu, o școală a întâlnirii cu Tainele și cu slujbele Bisericii, o școală de pregătire pentru participarea la ele. Familia, casa constituie o școală atât pentru copii, cât și pentru părinți. Totuși, literatura patristică din secolul al IV‑lea, scrisă în cea mai mare parte de către călugări, aproape că nu pomenește problemele legate de familie și de întemeiere a Bisericii de acasă. Casa, familia percepute ca Biserică... În prezent, aceste noțiuni sunt atât de mult uitate de către conștiința clerului și de cea teologico‑academică, încât s‑a născut necesitatea de a lămuri și de a fundamenta eclesiologic această latură a vieții omenești. În cartea de faţă, autorul a încercat să expună semnificaţia creştină a vieţii de familie și să analizeze căile întemeierii Bisericii de acasă din perspectiva diferitelor condiții istorice, luând drept temei Sfânta Scriptură, scrierile Părinților și scriitorilor bisericești și hotărârile Sinoadelor Ecumenice. Fiecare articol se adresează unui anumit cerc de cititori: o parte, celor care au decis să se căsătorească, altele, celor care au copii, iar unele se adresează direct părinților ai căror copii au trecut de vârsta adolescenței, preoților duhovnici, clericilor și soțiilor lor.
Cărți,multe cărți.
