Jihadismul constituie continua degradare a islamismului politic. In mai putin de un secol (1928-2014, adica de la fondarea Fratiei Musulmane pana la proclamarea Califatului ISIS), jihadistii vor regresa de la formarea omului nou al islamului, prin predica si educatie, la genocid, decapitari live si sute de gropi comune. Aceasta descompunere ideologica se va produce pe fondul unor "mutatii genetice" in cadrul doctrinei islamiste, iar mediul propice acestor alterari mutagene va fi inchisoarea. Sayyid Qutb, Ayman al -Zawahiri, Abu Musab al -Zarqawi sau Abu Bakr al -Baghdadi isi vor formula si clarifica teoriile jihadiste din ce in ce mai brutale in celulele egiptene, iordaniene sau in lagarul american de la Camp Bucca. Totusi, explicatia conform careia jihadismul reprezinta un raspuns proportional in fata detentiei si torturii nu este unul valid. Osama bin Laden, de pilda, cel mai faimos dintre jihadisti, nu a fost inchis si nu a fost victima "agresiunii Vestului". Dimpotriva, el a beneficiat de sprijinul Occidentului in razboiul contra URSS. Osama a ales sa-si dedice viata jihadului dintr-o pozitie privilegiata de "print" care facea parte dintr-o familie de miliardari cu afaceri in Statele Unite si Europa. Pe de alta parte, o conexiune semnificativa intre momentele de apogeu ale jihadismului si relatia tensionata a islamului cu Vestul este evidenta. Succesul lui Hassan al-Banna a aparut pe fondul nemultumirii din Egipt si Palestina in raport cu administratia britanica. Apropierea lui Sadat de America a relansat jihadismul egiptean, iar invazia sovietica din Afghanistan a generat marea sinteza jihadista din anii 1990. O a doua sinteza jihadista a aparut in anii 2000, dupa ce SUA au atacat Irakul. Daca invazia URSS a creat premisele pentru aparitia al Qaeda, cea americana a oferit pretextul pentru coagularea ISIS. Iar acest lucru se intampla pentru ca, intr-un teritoriu musulman macinat de razboi, tabara jihadista are intotdeauna castig de cauza pe termen mediu, dupa ce fortele moderate se epuizeaza in lupta. "In conditiile in care istoriografia romaneasca a fost lipsita, in mare parte, de aportul unor specialisti redutabili in istorie universala si ale sale importante teme, lucrarea lui Ovidiu Raetchi, amplu documentata, sprijinita pe competenta stiintifica si scrisa cu acribie, devine un reper de neocolit al cunoasterii lumii arabe in complexitatea sa. Autorul ne poarta cu siguranta prin hatisul unei lumi atat de dificil de reconstituit la prima vedere, atat din punct de vedere evenimential, cat, mai ales, din prisma ana lizei ideilor pe care se sprijina jihadismul actual. Cartea lui Ovidiu Raetchi constituie, din aceste motive, o lectura mai mult decat necesara atat pentru pasionatii de istorie, cat si pentru cei care isi doresc sa intuiasca o parte importanta a resorturilor lumii contemporane, precum si riscurile pe care acestea le potenteaza." - Bogdan Caranfilof, istoric, bookhub.ro "O carte pasionanta de la prima la ultima pagina. O lucrare remarcabila." - Razvan Munteanu, analist relatii internationale, blogurile Adevarul "O incursiune metodica in gandirea celor care au facut posibile crimele sinistre comise de al -Qaeda sau de Stat Islamic." - George Ripa, publicist ziare.com "O istorie a ideilor care se intinde pe doua secole, surprinzand efectele cam paniei lui Napoleon in Egipt asupra gandirii arabe sau influenta nazismului si a bolsevismului asupra ideologiei islamiste. O analiza extrem de necesara a modului in care jihadismul s -a decantat in centrele culturale din Cairo, Damasc, Amman sau Teheran." - Razvan Zamfir, jurnalist B1TV "O profunda calatorie in mintea jihadista. Cand un credincios smerit devine terorist?" - Julius Constantinescu, jurnalist OVIDIU RAETCHI este un scriitor specializat in Orientul Mijlociu. Doctorand in istorie cu o teza despre procesul de pace dintre Israel si Egipt (1979) si doctorand in stiinte politice cu o cercetare care urmareste evolutia Fratiei Musulmane din 1928 pana astazi, Raetchi are un master in cultura araba si un altul in civilizatia ebraica. Licentiat in stiinte politice, Raetchi a urmat studii postuniversitare de securitate la Bucuresti si GarmischPartenkirchen. A publicat cinci volume de eseuri si istoria civilizatiei: EsTeistica; Din Agora; Scurt tratat despre iubire; Soldatul Putin si Filosoful Dughin: Civilizatia rusa in fata unei noi erori imperialiste; Tzahal. O istorie a armatei israeliene. Raetchi se afla la al doilea mandat in Camera Deputatilor, in primul fiind ales in Diaspora, in colegiul Orientul Mijlociu?Africa, de comunitatile din Israel si tarile arabe. In aceasta calitate a avut intalniri oficiale la Ierusalim, Amman, Beirut, Washington s.a. Astazi este parlamentar de Bucuresti si vice-presedinte al Comisiei pentru Aparare si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor.
Cărți,multe cărți.
