Amprente italiene

Amprente italiene este o carte de iubire pentru pamantul Italiei si al Romei, iubire pe care, de la prima intalnire, din 1991, nu am incetat sa o marturisesc. Cele 47 de eseuri (24 despre Roma si 23, altele decat Roma) sunt gesturi de dragoste pentru locurile pe care am avut sansa sa le vad si sa le revad, si la care, ca niciunde in alta parte, tanjeam sa revin indata ce ne desparteam. E o carte construita cu ajutorul miilor de fotografii si mai ales cu ajutorul jurnalului pastrat cu sfintenie si consecventa, zi de zi, de-a lungul intregului meu periplul italian. Mai presus de toate a fost insa Roma, caci la ea am revenit in repetate randuri cu fidelitate nadajduitoare. Niciodata nu mi-au fost de ajuns zilele petrecute cu ea. Si au fost nenumarate. Cu cat stateam mai mult, cu atat imi doream sa mai raman. De aceea Romei ii revine nu doar partea cea mai consistenta a Amprentelor, dar si cea mai edificatoare cu privire la intensitatea trairilor mele si la atasamentul meu profund pentru aceste locuri. Nu in ultimul rand, Amprente italiene este o carte de multumire fata de toti cei care mi-au stat alaturi in acest lung sir de ani, si care, intelegandu-mi dorul si iubirea arzatoare, au facut posibile calatoriile mele (imi place sa le spun perpetue) pe pamant italic. - Rodica Flesariu Marinescu Rodica Flesariu Marinescu s-a nascut la Brasov in 1957. Inginera in orasul natal intr-o prima etapa, se stabileste la Bucuresti in 1999, cand isi va schimba parcursul profesiei. Din acest an si pana in 2018 va lucra la Muzeul Taranului Roman ca redactor si curator de expozitii. In 2004 face un master in cultura italiana la Universitatea din Bucuresti beneficiaza de trei burse de cercetare in arte la Roma (in 2004, 2007 si 2009). Preocuparea pentru Italia, dar in special pentru Roma va deveni o permanenta, dedicandu-le articole si pagini de carte (Roma - intre jurnal si fotografie, Editura Punct 2004, Roma inedita, Editura Martor 2016), precurn si numeroase expozitii de fotografie, organizate intre 2008 si 2018 in tara, la Institutul Italian de Cultura din Bucuresti si la Muzeul Taranului Roman, si in Italia, la Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia la Accademia di Romania din Roma.