A aparut, in preajma zilei de nastere a reputatului istoric Neagu Djuvara, a zecea editie a bestsellerului Amintiri din pribegie, un volum aniversar publicat intr-o forma grafica deosebita si cuprinzand de doua ori mai multe fotografii din albumul de familie al autorului.
Am cunoscut si boieri destramati, din care nu ramasese decat ambalajul. Dar pot invoca o sumedenie de motive pentru care «boieria» lui Neagu Djuvara imi impunea. Mai intai, eleganta sa. Modul ingrijit de a se imbraca, de a se purta si de a vorbi. Toate, cu firescul nobletii innascute, fara afectare, fara ornamentica de parada. «Boiereasca» era si capacitatea lui Neagu Djuvara de a se misca plin de gratie pe granita subtire dintre cuviinta si ina¬vuabil. Stia sa fie politicos si cu derizoriul, si cu ridicolul, si cu bufoneria.
Neagu Djuvara a readus la rampa istoria vie, istoria ca istorisire, istoria colocviala, prietenoasa, seducatoare, libera de «staif» catedratic si de «exigente» conjuncturale. Lucrarile sale au, de aceea, un efect terapeutic, purificator: ele curata, fara dureri, plamanii neoxigenati ai cititorului autohton si convertesc «normativitatea» solemna a istoriei de cabinet in pofta vitala de cunoas¬tere, in obiect al curiozitatii tineresti si al bucuriei. - Andrei Plesu
Povestea vietii lui Neagu Djuvara are verva salbatica a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient sa spui ca a trecut prin multe. A trecut prin tot. Razboi si Universitate, aventura si savantlac, exil si repatriere, Europa si Africa, diplomatie, filozofia istoriei, spionaj, jurnalistica, Sorbona, Niamey si Bucuresti, boierie si saracie, profesorat, politica, explozie creatoare dupa varsta de 80 de ani, anonimat si glorie, actiune, contemplativitate, radicalitate, cordialitate, hazard. Recunoaste singur ca a fost mereu insotit, in momentele decisive, de un «noroc» salutar. A prins ultimul tren spre Helsinki dupa marea revolutie ruseasca din octombrie si a fost trimis la Stockholm pe 23 august 1944, anume, parca, pentru a supravietui tavalugului bolsevic. Trecut de 95 de ani, are inca mari proiecte, spera sa-si afle sfarsitul pe un vapor, e ubicuu, tonic, sarmant, distins, fara fasoane, bucuros de gluma si de tacla. De cate ori il vad, ma contaminez de buna lui dispozitie, savurez bunele lui maniere si admir curajul opiniilor sale, adeseori in afara conventiilor curente. - Andrei Plesu
Pe coperta: Neagu Djuvara la Paris, in 1936.
Cărți,multe cărți.
