Al dumneavoastra sincer, Surik

O fresca plina de culoare a anilor 1970 in Moscova sovietica prin prisma unui tanar Don Juan pe dos si a sirului de personaje feminine care il seduc. Roman tradus in peste douazeci de tari si distins, in Italia, cu Premiul Grinzane Cavour in 2008. Surik e tanar, frumos, senzual si intamplarea face sa-si inceapa ucenicia sexuala cu o femeie matura a carei singuratate ii trezeste mila. Pe neasteptate, compasiunea ajunge sa-i guverneze viata, facand din el un erou tragicomic aflat la bunul plac al femeilor in cautarea iubirii. Insa ?jocul dragostei si al intamplarii? e complicat si periculos, iar Surik devine fara voie personajul secundar al propriei vieti, traindu-si dramele cotidiene cu fatalism, nostalgie si umor. Ilustratia de pe coperta: Valentin Serov, Portret de tanar (detaliu) Traducere si note de Gabriela Russo Fragment din romanul "Al dumneavoastra sincer, Surik" de Ludmila Ulitkaia: "La vremea aceea Surik semana cu un pui de ciobanesc german de un an, cu talia si labele mari de adult, dar cu toracele inca ingust si fara aerul acela impunator de barbat in toata puterea cuvantului. - Cum le-ai scos de acolo ? s-a interesat tanarul de partea tehnica a problemei. Elizaveta Ivanovna si-a scos acul de par din coada prinsa in varful capului, a intepat aerul cu el si l-a lamurit: - Cu acul, Surik, cu acul ! S-au desprins excelent din scobitura. Comme des escargots. Surik nu mancase in viata lui melci, dar a sunat convingator. A intors pe o parte si pe alta ce mai ramasese din decoratie si a inapoiat-o. - Au trecut cincizeci de ani de cand a murit bunicul tau. Si in toti anii astia el si-a ajutat familia sa supravietuiasca. Apartamentul asta, Surik, e ultimul cadou pe care ni l-a facut. Acestea fiind zise, a asezat decoratia in prima cutie, pe urma in a doua si abia pe urma in cutia de lemn. A inchis cutia cu o cheita atarnata pe o panglica verde decolorata, iar cheita a pus-o intr-o cutie de tabla pentru ceai. - Cum ne-a ajutat el, daca era mort ? a incercat Surik sa se lamureasca. Si-a holbat ochii galben-caprui si sprancenele i s-au facut rotunde. - Zau ca ai minte de tanc de cinci ani, s-a necajit Elizaveta Ivanovna. De pe lumea ailalta ! Am vandut piatra cu piatra, asta se intelege de la sine. Si-a infipt acul de par cu miscarea obisnuita, intepandu-l sub coc, si a impins sertarul scrinului. Surik s-a dus in camera lui cu care nu se obisnuise inca si a dat drumul magnetofonului. A inceput sa urle muzica."