Adrian Simionescu (24 septembrie 1974, comuna Stefanestii de Jos, judetul Ilfov) este un cantaret de manele, muzica tiganeasca si muzica lautareasca din Romania.
Este de etnie roma si a cantat din copilarie muzica lautareasca si manele, luandu-si numele de scena Adrian Copilul Minune, Adrian Minune sau Adi de Vito (are inaltimea de 1,50 metri)
Adrian a jucat in doua filme, unde si-a interpretat propriul rol: "Gadjo Dilo" (1997) si "Furia" (2002). La adresa lui s-au facut numeroase referiri in presa (ziare, radio, televiziune), in cultura orala (bancuri) si chiar in film. De pilda, regizorul Catalin Mitulescu a realizat un scurt-metraj documentar in anii de studentie, numit "Adrian Copilul Minune" (1999), in care interpretul este filmat in timp ce povesteste despre sine.
Adrian Simionescu a fost consilier local al comunei ilfovene Stefanestii de Jos, pozitie din care a demisionat pe 20 aprilie 2011.
Unul dintre cei mai in voga manelisti romani, Adi Minune a trecut prin clipe de groaza in Spania, la o petrecere privata organizata de mafiotul Ion Clamparu. El a fost umilit de locotenentii "Nasului", pe motiv ca ar fi cerut bani ca sa mai cante "peste program"! Potrivit unui "locotenent" de-al lui Clamparu, Adi Minune a fost invitat sa cante la Madrid, in barlogul clanului. "La un moment dat, ne-a cerut bani ca sa ramana mai mult, fiindca Nasu? convenise cu el o anumita ora! L-am agatat intr-un cuier si l-am luat la tinta cu cutii goale de Red Bull. Ii dadusem un munte de bani si facea mofturi!", a marturisit unul dintre oamenii de incredere ai mafiotului. "Nasul" Ion Clamparu a fost dat in urmarire de catre autoritatile romane, fiind acuzat de organizarea in afara granitelor tarii a unei ample retele de trafic de carne vie. Inclusiv fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, l-a indicat pe Clamparu ca pe unul dintre cei mai periculosi gangsteri romani din Europa.
La 17 ani, Carmen, fiica cea mare a manelistului a fugit de acasa cu iubitul ei Franco, un baiat romantic din Ferentari, acesta fiind inceputul unei povesti care i-a intristat mult pe parintii fetei, Adrian si Cati Simionescu (care sunt si nasii de cununie ai lui Florin Salam)...
-Cantaretul care poate da rest 500 de euro la 10 lei
-O "amanta pe care nimeni nu o recunoaste, dar care se poarta": Cum a refuzat "Mesterul Manele" un presedinte si alte povesti din viata artistului
-Iubirile lui Adrian Minune: Caty, Oana, Simona etc. Povestile sfasietoare ale unui Don Juan de Stefanesti
-Averea lui Adi Minune si belele cu fiscul - retragerea din politica
-Carmen Minune, o fata frumoasa si talentata, eroina intr-un "Romeo si Julieta" autohton, alaturi de Franco. Epilog cu Bogdan Daragiu
M.A.N.E.A., adica M(uzica) A(lternativa) N(ecenzurata) E(xprimata) A(utentic)
Vedetele muzicii de petrecere (25 de volume)
In fond, de ce nu?!? Dincolo de prejudecatile curente, de privirile dispretuitoare aruncate de snobii plini de ifose si de comentariile dezaprobatoare facute de aparatorii "valorilor autentice" ale folclorului nostru, cultura muzicii de petrecere de azi a suferit si sufera in continuare o serie de mutatii (dramatice pentru unii!) imposibil de ignorat.
Conform Wikipedia, manelele(singular, manea) sau muzica de manele constituie un gen muzical, originar in comunitatile etnice de romi din Romania.
Genul are influente din muzica populara aromana, greaca, turca, araba si sarba si din muzica lautareasca romaneasca; este remarcabila capacitatea genului de a incorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masa din Romania (muzica pop, rap sau hip-hop, muzica dance, techno pana la jazz, muzica rock sau chiar muzica culta). Muzica de manele, cu o istorie relativ scurta (de ordinul a cateva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical apreciat in spatiul vorbitorilor de limba romana.
In tara exista un numar semnificativ de ascultatori de manele (apreciate in special de tineri), cu predilectie in zonele rurale si in cartierele muncitoresti de la oras. Fenomenul, atat de raspandit nu doar in aceste medii autohtone, atat de... "mioritice", este insa prezent, fara niciun dubiu, si in Bulgaria (cealga), Serbia (turbo-folk), Albania (tallava), Grecia (la?k?) sau, bineinteles, Turcia (arabesk).
Probabil, insa, nicaieri acest gen muzical nu are popularitatea incredibila inregistrata in Romania. Astfel ca, intre a-l ignora elitist sau a-l adula fara limite, preferam sa incercam sa-l explicam, apeland la exemplele vii, de marca (la propriu!), sau luand in considerare unii dintre stramosii sai mai mult sau mai putin neasteptati...
Cărți,multe cărți.
