Prea iubitii mei, luati aminte la ce-am sa va spun, caci voua va sunt inchinate scrierile mele: in dialogul intitulat Banchetul, al filosofului grec Platon, Alcibiade, vestitul general atenian, laudand pe dascalul sau Socrate, fara-ndoiala, cel mai mare dintre filosofi, il asemana, printre altele, sileniilor. Pe vremuri li se zicea silenii unor cutiute aproape la fel cu-acelea pe care le putem vedea si astazi prin spiterii, si care-aveau desenate pe capace tot felul de comedii si prapastii cum ar fi: zgripturoaice, fauni, gaste cu zabale, iepuri cu coarne, rate cu sa, tapi cu aripi, cerbi intre hulube si alte-asemenea mazgaleIi, ticluite anume ca sa-i faca pe oameni sa rada. La fel se pare ca ar fi fost si Silene, un zeu pe care vechii greci il socoteau caraghiosul Olimpului. Dar inauntrul cutiutelor se pastrau lucrurile cele mai de soi ca: balsam, chihlimbar, scortisoara, alifii de mosc si de zibeta, leacuri preparate din pietre pretioase pisate. Asa zice Alcibiade ca ar fi stat lucru
Cărți,multe cărți.
