Impinge cu mici smucituri nervoase un carucior de supermarket care se impiedica rau in crapaturile trotuarului, se clatina, se inclina. La fel se inclina si el si, ca si sacosele si zdrentele din carucior, pare pe punc-tul de a cadea dintrun moment in altul. Are ghete vechi, una cu o gaura in varf ce pare un zambet fara dinti. In schimb zambetul lui nu exista, sau nu se vede, pentru ca are barba lunga, iar putoarea? deh, putoarea nu te prea indeamna sa te apropii ca sa verifici. Si apoi, daca batranul vagabond zambeste sau nu, nu e un lucru care sa intereseze pe cineva: cartierul acela si romantismul pe baza de boschetari sunt doua chestiuni foarte indepartate una de cealalta.
Cărți,multe cărți.
