Inteligenta emotionala, cunoscuta si sub prescurtarea oarecum improprie EQ (?emotional quotient? ? ?coeficient emotional?), este capacitatea de a constientiza atat emotiile proprii, cat si pe ale altor oameni. Cele doua aspecte principale ale acestui tip de inteligenta sunt cunoasterea propriei persoane ? teluri personale, aspiratii, reactii si comportament ?, precum si intelegerea altor persoane si a sentimentelor lor. In activitatea profesionala foarte competitiva din societatea contemporana, tot mai multe companii utilizeaza testele EQ pentru a selecta viitorii angajati si a evalua personalul. Se recunoaste astfel faptul ca un comportament pozitiv este la fel de important ca si cunostintele tehnice la nivel de expert.
Daca urmeaza sa sustineti un asemenea test, Testati-va EQ-ul este cartea de care aveti nevoie. Va va ajuta sa va ganditi la diverse aspecte ale personalitatii dumneavoastra, sa va identificati punctele forte si pe cele slabe. Fiecare dintre cele 22 de teste trateaza alta trasatura de personalitate si este urmat de analiza si evaluare. La un astfel de test nu exista raspunsuri corecte sau gresite, dar familiarizarea cu genul de intrebari cu care va puteti confrunta va va da mai multa siguranta si va va ajuta sa va mentineti cu un pas inainte. Testati-va EQ-ul este si o valoroasa metoda pentru exersarea mintii si autocunoastere.
Philip Carter este un expert in evaluarea inteligentei, care concepe intruna teste si puzzle-uri noi. Dintre numeroasele sale carti, la editura Meteor Press au mai aparut Teste de inteligenta si psihometrice, Cartea completa a testelor de inteligenta, iar impreuna cu Ken Russell Teste psihometrice si 4 volume din seria Teste de inteligenta IQ.
Fragment din carte:
"Cuvantul ?multumit" pare simplu de definit; de exemplu, o definitie poate fi lipsa de griji sau de disconfort, iar alta este satisfactia provocata de felul in care stau lucrurile.
Realitatea nu este totusi chiar atat de simpla, intrucat motivele de multumire ale unei persoane pot fi extrem de diferite de motivele de multumire ale altcuiva.
In unele cazuri, multumirea unui individ poate fi interpretata ca exces de satisfactie de sine sau lipsa de ambitie, iar in alte cazuri poate fi guvernata de credinte religioase ori alte stiluri de viata.
In yoga, de pilda, miscarea, pozitiile, practicile respiratorii si concentrarea pot contribui la starea de multumire (ceea ce yoga numeste ?Santosha).
In budism, multumirea inseamna eliberare de griji, dorinte sau nevoi. Multumirea reprezinta apogeul tuturor telurilor, deoarece dupa ce este atinsa, practic nu mai exista alt motiv de cautare pana cand este pierduta; de altfel, multe religii au ca obiectiv final o forma sau alta de extaz etern sau de stare paradiziaca.
De asemenea, nu ar trebui sa existe contradictie intre multumire ambitie. Multi oameni sunt, de fapt, orientati spre atingerea unui tel. De-a lungul vietii ei isi stabilesc permanent tinte si obiective, iar dupa ce au atins un obiectiv, mai mult ca sigur se vor indrepta catre un altul.
Stabilirea unor asemenea tinte nu inseamna ca oamenii nu sunt multumiti de viata lor, dimpotriva, poate sa insemne exact opusul. Oamenii isi pot stabili tinte si in acelasi timp sa fie multumiti de viata lor si de ceea ce sunt, asa cum poate fi cazul cuiva care se bucura de provocarea pe care o reprezinta eforturile depuse pentru atingerea unui obiectiv. "
Cărți,multe cărți.
