Sufletul peregrin

Sufletul peregrin este o antologie de poezie, care cuprinde cele mai bune poeme pe care le-am scris. Volumul se incheie cu o sectiune teoretica, numita TRATAT DE POEZIE sau Indreptari pentru poetul tanar. Referintele critice referitoare la aceasta antologie, aflate la sfarsitul volumului, sunt semnate de catre critici importanti, precum Gheorghe Grigurcu, Alex. Stefanescu, Valeria Manta Taicutu, Daniel Corbu, Tudor Cristea, Mioara Bahna, Florin Dochia, Ladislau Daradici, Ion Beldeanu, Paul Aretzu, Adrian Dinu Rachieru, Radu Ciobanu, Ionel Bota. Paul Aretzu afirma ca "poezia lui Virgil Diaconu este diferita de a confratilor generationisti, singularizandu-se stilistic si chiar tematic. Alcatuieste, prin consecventa, un weltanschauung. Desi se limiteaza la un univers restrans, beneficiaza de o combinatorie care ii da flexibilitate lirica si originalitate. - Virgil Diaconu Volumul (...) cuprinde multa dinamita lirica, poetul aruncand in aer indiferenta noastra cronica fata de poezie (si fata de orice altceva). Este o carte care ne trezeste, asa cum il trezeste pe poet in fiecare dimineata o armata de vrabii (...). Toate poemele (aproape toate) se remarca prin intensitatea emotiei. Nimic neutru in cuprinsul lor, nimic doar numit ca in poezia minimalista (mizerabilista) la moda azi. Iata, ca exemplu, cateva versuri de un dramatism rascolitor din poemul Cetatea Ciulin: "Stau de vorba cu gazele care ies din pamant. Si cu suratele furnici. Nimeni nu mai stie nimic despre tine mama, numai eu bat in porti si intreb in tot locul de tine." Merita mentionate si versurile de un sarcasm nemilos, care taie ca un cutit in blocul de nesimtire al lumii de azi. Un poem memorabil este, din acest punct de vedere, (...) Secol: "Din intuneric infloresc copiii strazii. Copiii pe care mizeria nu i-a lasat sa fie copii. Ei rasfoiesc petalele focului in care isi incalzesc mainile (...). Soldatul tanar se intoarce de pe front in haina de lemn a gloriei. Inca unul amestecat cu mortii sub statuia Libertatii! (...). Iata taietorii de panglici, care se sacrifica pentru patria lor pe toate posturile TV ale saraciei noastre color. Iata alesii, care traduc binele universal in ajutoare de inmormantare (...). E vremea hienelor propagandistice si a tiparilor care se strecoara elegant printre degetele impietrite ale Justitiei. E vremea viermilor de serviciu". Intr-un moment istoric nefavorabil poeziei, Virgil Diaconu a facut din poezie o religie si a ajuns unul din cei mai buni slujitori ai ei. Alex Stefanescu, Plumbul transformat in aur, Romania literara nr. 31, 03.08.2012