Stanca Diavolului

Cavalerul Polypheme de Croustillac se urca clandestin la bordul corabiei La Licorne, care pleca spre Martinica. Spera sa se imbogateasca in insule si mizeaza atat pe ospitalitatea colonistilor francezi aflati deja acolo cat si pe abilitatile sale de a se remarca in societate. La un moment-dat aude insa vorbindu-se depre Barba-Albastra o vaduva bogata care ingropase deja trei soti si traia acum in fortareata Morne-au-Diable (Stanca Diavolului). Face pariu cu el insusi ca o va lua de sotie... Fragment din cartea "Stanca Diavolului" de Eugene Sue: "Intendentul sau venise primul in insula, pentru a cumpara o plantatie magnifica si sa se ocupe de construirea locuintei din Stanca Diavolului, situata la nord, in partea cea mai inaccesibila si cea mai pustie din Martinica. Dupa cateva luni, s-a aflat ca noul locuitor si sotia sa sosisera. Unul sau doi colonisti, impinsi de curiozitate, se aventurara in singuratatea Falezeu Diavolului; fura primiti cu o ospitalitate regala, dar nu au putut vedea pe stapanii casei. La sase luni dupa aceasta vizita, s-a aflat de moartea primului sot, moarte ce s-a intamplat in timpul unei mici calatorii pe care cei doi soti o faceau la Terre-Ferme. Dupa un an de absenta si vaduvie, Barba-Albastra reveni in Martzinica cu un al doilea sot. Acest sot fu, se spune, ucis intr-un accident, in timpul unei plimbari pe care o faceau, el si sotia sa, pe jos; piciorul i-a alunecat si el a cazut intr-una din prapastii ce sunt intalnite frecvent in terenurile vulcanice din Antile. Aceasta era cel putin explicatia pe care sotia sa o avea pentru aceasta moarte misterioasa. Nu se stia nimic sigur despre al treilea sot si moartea acestuia. Cele trei morti atat de apropiate, atat de fatale, zvonurile stranii care incepeau sa curga despre aceasta femeie trezira atentia guvernatorului Martinicai, care atunci era domnul cavaler de Crussol. Acesta merse cu o escorta pana la Stanca-Diavolului; ajuns la poalele muntelui impadurit pe a carui culme se afla casa de locuit, el intalni un sclav mulatru care ii inmana o scrisoare. Dupa ce a citit-o, domnul de Crussol parea cuprins de mirare; apoi dadu ordin escortei sale sa-l astepte si-l urma singur pe sclav. Dupa patru ore, guvematorul se intoarse cu ghidul sau si relua indata drumul spre Sfantul Petru. Cateva persoane din escorta sa observara ca era foarte palid si agitat. Din acest moment si pana la moartea sa, care veni la trei luni de zile dupa vizita sa la Stanca-Diavolului, nu a fost auzit pronuntand vreodata numele Barba-Albastra."