Majoritatea fotografiilor seamănă cu niște sunete care nu ating condiția de muzică sau, mai rău, fac doar gălăgie. Se numesc fotografii deoarece au trecut prin procesul mecanic, respectiv electronic, al captării imaginii. Muzica adevărată nu este opera unei mașini sau a unui instrument, ci opera unui om. Oricine și-ar da imediat seama când o succesiune de sunete se transformă în muzică. Muzica frumoasă – cea care emoționează oamenii, care comunică cu ei, îi influențează – este interpretată de muzicieni buni. Când procesul fotografic produce o imagine frumoasă, majoritatea oamenilor se arată interesați de acesta, cerând informații despre modelul aparatului, numărul mega-pixelilor, tipul lentilelor etc. Astfel, pare că aparatul a produs fotografia, nu fotograful. Această reacție a oamenilor îl nedreptățește pe fotograf. Este ca și cum i-ai spune unui muzician: „Ah, ai un instrument de marcă..., asta explică totul”. O fotografie reușită este ca muzica bună, iar rezultatul final este ceea ce contează, întrucât acesta comunică un mesaj, relatează o poveste, trezește stări și sentimente.
Cărți,multe cărți.
